În Olanda au loc alegeri generale anticipate pentru camera inferioară a parlamentului (Tweede Kamer), după ce, în iunie 2025, guvernul de coaliție a căzut. Camera are 150 de locuri. Este pentru a doua oară în unsprezece luni când olandezii sunt chemați la urne.
Liderul de extremă dreaptă, Geert Wilders, speră să obțină sprijin pentru partidul său, care promovează o puternică politică anti-imigrație. Însă Wilders a întâmpinat și în trecut mari probleme în a-și forma o coaliție. Chiar dacă ar câștiga, lui Wilders îi va fi foarte greu să-și formeze o coaliție.
Potrivit analiștilor politici, chiar dacă va câștiga, Wilders va întâmpina din nou probleme să-și formeze o coaliție. Refuzul partidelor liberale și creștin-democrate de dreapta de a se alia cu el l-ar putea împiedica să devină prim-ministru. PVV a câștigat, în noiembrie 2023, 37 din 150 de locuri în Tweede Kamer, un record istoric pentru acest partid a cărui carte principală în alegeri este combaterea imigrației.
O coaliție condusă de înaltul funcționar public Dick Schoof a fost formată în iulie 2024, în urma unor negocieri intense.
**„Ultima șansă de a salva țara”**
Guvernul respectiv a durat mai puțin de un an, pentru că Wilders și-a grăbit prăbușirea în iunie, declanșând alegeri anticipate. Liderul PVV a invocat refuzul celor trei parteneri ai săi din coaliția de dreapta și centru de a implementa pe deplin platforma sa pentru „cea mai strictă politică de azil”, sloganul care i-a asigurat victoria. El a afirmat că votul de miercuri va fi „ultima șansă de a salva țara”. Partidul populist ar putea fi singurul câștigător în aventura riscantă asumată de cei care au fost de acord să guverneze cu el.
**Ce spun sondajele**
Mai multe sondaje, de fapt, sugerau că PVV ar pierde câteva locuri, dar ar rămâne cel mai mare partid din regat, cu mult înaintea GroenLinks, alianța de stânga a Verzilor și Socialiștilor, și a Partidului Creștin Democrat. Doi dintre cei trei foști parteneri ai săi – Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, liberal) și Mișcarea Fermierilor-Cetățenilor (BBB) - se așteptau să înregistreze pierderi semnificative, în timp ce al treilea, Noul Contract Social (centrist), ar putea chiar să dispară cu totul.
**Rob Jetten: „Vrem să nu mai spunem nu ”**
Într-o analiză Politico, Rob Jetten, considerat favoritul alegerilor (chiar dacă, până de curând, a fost considerat cel mai slab cotat candidat), spunea că Olanda ar trebui să adopte un rol mai important în Uniunea Europeană. Olanda ar trebui să-și exercite dreptul de veto în mai puține decizii luate de Bruxelles și să stimuleze integrarea în Uniunea Europeană, spune Jetten: „Vrem să nu mai spunem „nu” în mod implicit și să începem să spunem „da” pentru a face mai mult împreună”, a declarat Jetten pentru Politico.
**Ce șanse are Jetten**
„Nu pot sublinia îndeajuns cât de gravă va fi situația Europei dacă nu ne vom integra mai mult”, a continuat acesta. „Olanda este una dintre țările fondatoare ale Uniunii Europene. Suntem mândri de această istorie și acum vrem să fim o voce principală în modelarea viitorului său”, a spus el. Formațiunea „Democrats 66” a lui Jetten și-a dublat numărul de locuri proiectate în Cameră, de la 11 la 22, adică foarte aproape de giganții de extremă dreaptă.
**Alegerile Olandei ar putea ține Bruxelles-ul la distanță**
Olanda a menținut în mod tradițional o poziție conservatoare în ceea ce privește reforma tratatelor și s-a opus renunțării la unanimitatea dintre țări ca cerință pentru unele decizii-cheie, cum ar fi admiterea de noi membri în bloc. Olandezii, cunoscuți pentru faptul că influențează dezbaterile cu o pondere mai mare decât cea reală, se opun, în general, împrumuturilor comune din partea UE. Mai ales în ultimul an, când guvernul său a inclus o tentă de extremă dreaptă eurosceptică, Olanda a ținut Bruxelles-ul la distanță, inclusiv solicitând o excludere voluntară de la politica de migrație a blocului – deși a rămas sincronizată pe alte subiecte, cum ar fi sancțiunile pentru Israel și sprijinul militar pentru Ucraina.