Fondurile de pensii au ajuns la peste o treime din lichiditatea bursei, dublu faţă de acum cinci ani, iar fără listări noi şi vânzări din partea statului român la companii precum Hidroelectrica şi Romgaz, presiunea va creşte: miliarde de lei caută acţiuni într-o piaţă prea mică. Practic, 3,4 lei din fiecare 10 lei rulaţi anul trecut au trecut prin P2, nivel record ♦ În 2025, viramentele către Pilonul II au totalizat 22,3 mld. lei, maxim istoric ♦ La final de an, 25,7% din active erau investite în acţiuni, adică aproximativ 5,7 mld. lei ♦ La o piaţă cu o lichiditate anuală de 16-17 mld. lei, sumele noi care trebuie plasate devin rapid relevante pentru dinamica zilnică a tranzacţiilor. Fondurile de pensii private, acolo unde 8,4 milioane de salariaţi români sunt participanţi şi au econo­miile de pensie, au devenit în 2025 cel mai important investitor de pe Bursa de Valori Bucureşti, ajungând să genereze peste o treime din lichiditatea pieţei de acţiuni, un nivel record care arată maturizarea siste­mului, dar şi presiunea tot mai mare pusă pe o piaţă care nu creşte suficient de repede pentru a absorbi banii noi. Datele analizate şi calculele realizate de ZF arată că, la tranzacţii totale cu acţiuni de 16,7 mld. lei în 2025 (inclusiv oferte şi operaţiuni speciale), fondurile de pensii Pilon II au realizat un rulaj estimat la 5,74 mld. lei, ceea ce înseamnă 34,3% din lichiditate. Estimările indică faptul că aproximativ 80% din tranzacţiile lor sunt achiziţii, nu vânzări, ceea ce înseamnă că, în general, tezaurizează acţiuni. Dacă sunt eliminate ofertele şi operaţiunile speciale, adică tranzacţiile excepţionale, ponderea urcă la 37,9%, adică aproape patru lei din zece tranzacţionaţi direct în piaţă.