Cercetătorii militari din Belgia: De ce România este cea mai afectată țară NATO de atacurile cu drone? Accidente sau strategie deliberată?

Situația României, unde atacurile cu drone au devenit tot mai frecvente, a stârnit analize profunde în presa belgiană, concentrată pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene. O concluzie ce reiese din aceste analize este clară: frecvența incidentelor legate de drone pe teritoriul UE a crescut vertiginos în ultimii ani, România fiind țara cea mai afectată. Un incident notabil a avut loc pe 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, un oraș situat la aproximativ 15 kilometri de granița cu Ucraina. Acest eveniment a cauzat rănirea a două persoane, avarierea a cinci mașini și evacuarea a 70 de locuitori. Incidentul de la Galați nu este unul izolat. De la începutul conflictului din Ucraina, în 2022, cel puțin 38 de drone s-au prăbușit pe teritoriul unor țări nebeligerante, majoritatea membre UE și NATO. "Frecvența acestor accidente a crescut vertiginos din 2025", subliniază presa belgiană. Prin analizarea datelor disponibile, presa a identificat 38 de cazuri de prăbușiri de drone pe teritoriul statelor nebeligerante, în perioada martie 2022 – mai 2026. Dintre acestea, 29 au fost accidente fără pagube materiale semnificative, majoritatea în zone rurale sau împădurite. În schimb, 9 accidente au generat pagube materiale, inclusiv două decese în Polonia, în 2022. Originea dronelor a fost atribuită în felul următor: 22 de drone rusești, 7 drone ucrainene, 3 drone din Belarus și 6 drone a căror origine nu a putut fi determinată. **România, țara cea mai afectată** România se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul de incidente legate de drone, urmată de Polonia, Lituania și Letonia. Țările cele mai afectate sunt, în mod logic, cele care se învecinează direct cu teatrul de operațiuni din Ucraina. **Creștere accelerată a incidentelor** Ceea ce este cu adevărat remarcabil este accelerarea dramatică a acestor incidente. În primii trei ani ai războiului (martie 2022 – iulie 2025), au fost înregistrate doar 13 accidente. Însă, între august și decembrie 2025 au avut loc încă 10 incidente, iar doar în perioada ianuarie-mai 2026 s-au înregistrat alte 15. Într-un interval de doar cinci luni, numărul incidentelor a aproape egalat totalul celor din cei trei ani anteriori. **Explicațiile cercetătorilor** Alain De Neve, cercetător la Institutul Regal Superior de Apărare (IRSD), consideră că această creștere este firească. "Până în 2025, forțele rusești s-au concentrat preponderent pe operațiuni terestre", explică el. Ulterior, Moscova și-a intensificat "atacurile aeriene", un mix de rachete balistice, de croazieră și drone, menite să copleșească apărarea antiaeriană ucraineană. "În perioadele de vârf, sunt desfășurate peste 400 de drone pentru a însoți 40-50 de rachete balistice", adaugă De Neve. Logica este simplă: cu cât Rusia lansează mai multe drone, cu atât crește probabilitatea ca unele dintre ele să devieze, să fie bruiate sau să rămână fără combustibil dincolo de granițele Ucrainei. La acest factor cantitativ, Joseph Henrotin (CIO) adaugă importanța creșterii războiului electronic de ambele părți. "Mijloacele de bruiaj disponibile ambelor tabere au crescut. Drept urmare, probabilitatea acestui tip de incident nu face decât să crească, atât datorită frecvenței sporite a atacurilor, cât și datorită evoluției tehnicilor de război electronic." **Incidentele, marginale statistic, dar cu impact politic** Joseph Henrotin atrage însă atenția asupra perspectivei: "Comparativ cu numărul colosal de drone lansate, aceste accidente rămân marginale din punct de vedere statistic. La fiecare trei zile, au loc atacuri cu peste 500 de drone. Numărul dronelor care plutesc în derivă în spațiul aerian european este aproape anecdotic." Totuși, el recunoaște că "pentru cineva care găsește o dronă în curte, evident, nu este deloc anecdotic. Și nici din punct de vedere politic, nu este." **Accidente sau strategie deliberată?** Linia dintre incidentele accidentale și acțiunile deliberate este neclară, iar această ambiguitate îngrijorează analiștii. Joseph Henrotin identifică trei cauze posibile pentru aceste incidente pe teritoriul european: 1. **Defect de proiectare:** Sistemul de navigație cedează, iar drona continuă să zboare până rămâne fără combustibil, apoi cade. 2. **Război electronic ucrainean:** Pentru a proteja o zonă sensibilă, ucrainenii bruiază dispozitivele rusești, care pot cădea apoi "în altă parte", uneori peste graniță. 3. **Intenție deliberată:** "Putem paria că asta s-a întâmplat în Polonia iarna anului 2025. Scopul era de a testa reacția polonezilor și a apărării NATO", sugerează cercetătorul. **Rusia testează solidaritatea NATO** Henrotin sugerează o manevră și mai subtilă, care ar putea explica și cele șapte drone de origine ucraineană: Rusia ar putea încerca să însceneze situații false. "Preiei controlul unei drone ucrainene, o deturnezi pentru a o prăbuși în statele baltice. Încerci să creezi un incident diplomatic între baltici și ucraineni, fragmentând astfel alianța adversă. Este o strategie militară clasică." Alain De Neve subliniază, la rândul său, că unele accidente nu sunt atât de neintenționate pe cât par. "O dronă s-a prăbușit în Polonia și a reușit să se conecteze la rețeaua de comunicații poloneză pentru a-și continua călătoria. Exista intenția de a zbura drona deasupra spațiului aerian al unei țări NATO. Aceasta constituie deja o anumită formă de provocare preventivă." "Rusia își ia o serie de libertăți pentru a testa solidaritatea Alianței Atlantice", concluzionează el. "Sunt lucruri simple, dar importante: să vedem cât durează o interceptare, de unde decolează avioanele de vânătoare, cum operează, unde își încheie misiunea. Toate acestea îi oferă Rusiei indicii despre capacitățile NATO." **Cum monitorizează Rusia reacțiile NATO?** Observarea reacțiilor UE și NATO este realizată prin mai multe metode. Joseph Henrotin explică: "Aveți oameni pe teren. Nu neapărat ruși: cineva șomer căruia îi oferiți 200 de euro pentru a sta într-un colț și a observa dacă aude decolarea unui avion de vânătoare." La acestea se adaugă radarele, în special cele din enclava Kaliningrad, și, mai ales, monitorizarea propriilor reacții. "Nu trebuie decât să te uiți la presa locală și la rețelele de socializare pentru a măsura controversele create, dezbaterile politice pe care le stârnește." Fiecare dronă căzută devine astfel un instrument de informații "foarte ieftin". **Un răspuns european în curs de formare** În fața acestui fenomen, Uniunea Europeană își accelerează eforturile. În toamna anului 2025, Comisia a prezentat proiectul "Inițiativa europeană privind dronele" (fosta "zid de drone"), care ar urma să fie operațională până în 2027. În paralel, NATO a lansat Operațiunea Eastern Sentry pentru a consolida supravegherea flancului său estic. Cu toate acestea, apărarea aeriană rămâne, în mare parte, subdezvoltată, chiar și în țări precum Belgia. "Până acum, singurele capabilități de apărare aeriană pe care le aveam erau avioanele F-16", amintește Alain De Neve. "Astăzi, Belgia recuperează terenul pierdut prin achiziționarea de sisteme NASAMS" – baterii de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune, capabile să intercepteze drone și rachete de croazieră. Cercetătorul subliniază necesitatea unei apărări aeriene multistratificate, dar și importanța coordonării strânse între țările vecine (Olanda, Franța, Germania). **Și mâine?** Întrebarea nu mai este dacă se vor prăbuși mai multe drone în Europa, ci unde și când. În ritmul actual, numărul accidentelor ar putea ajunge la cincizeci înainte de sfârșitul anului 2026. Alain De Neve indică un scenariu care îi îngrijorează pe analiști: convergența amenințării reprezentate de drone și a "flotei fantomă" rusești. "Navele din această flotă fantomă ar putea fi echipate cu drone la bord, apropiindu-se de orice coastă, inclusiv de coasta belgiană, pentru a ataca instalații critice precum Zeebrugge sau Anvers. Acesta este unul dintre scenariile critice." Tocmai împotriva acestei posibilități, Belgia a decis să se echipeze cu NASAMS. "În Galați, România, locuitorii clădirii afectate de avarie pe 29 mai au învățat pe calea cea grea: războiul poate bate acum la orice fereastră", încheie jurnaliștii belgieni.