Oceanele Pământului ascund o biodiversitate extraordinară, dar doar o mică parte din cele aproximativ două milioane de specii marine estimate au fost identificate și descrise formal. Una dintre cele mai mari provocări în știința oceanelor este întârzierea îndelungată – uneori de zeci de ani – între momentul în care o specie este descoperită pentru prima dată și momentul în care este documentată oficial.
Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii au lansat Ocean Species Discoveries, o platformă de publicare bogată în date, concepută pentru descrieri concise și de înaltă calitate ale speciilor de nevertebrate marine. Prin furnizarea unui sistem mai rapid și mai standardizat, aceasta scurtează dramatic timpul necesar pentru publicarea de specii noi. Această viteză este esențială, deoarece multe specii marine se confruntă cu extincția din cauza pierderii biodiversității cauzate de om, înainte ca oamenii de știință să afle măcar că există.
Proiectul este coordonat de Senckenberg Ocean Species Alliance (SOSA), parte a Institutului de Cercetare Senckenberg și a Muzeului de Istorie Naturală din Frankfurt. Misiunea SOSA este de a promova cooperarea globală, de a furniza resurse tehnice pentru documentarea speciilor și de a promova o publicare taxonomică eficientă și transparentă.
**14 specii noi descrise în cea mai recentă colecție de cercetare**
În cea de-a doua colecție majoră Ocean Species Discoveries, peste 20 de cercetători au colaborat pentru a descrie 14 specii noi de nevertebrate marine și două genuri noi din întreaga lume. Acestea includeau o varietate de viermi, moluște și crustacee. Descoperirile au fost publicate în Biodiversity Data Journal, marcând o etapă importantă la un an după lucrarea pilot a proiectului.
"Viziunea noastră comună este de a face taxonomia mai rapidă, mai eficientă, mai accesibilă și mai vizibilă", a declarat echipa în lucrarea lor.
Multe dintre noile descoperiri au fost posibile datorită Laboratorului de Descoperire de la Institutul de Cercetare Senckenberg și Muzeul de Istorie Naturală din Frankfurt. Laboratorul oferă acces la tehnici de ultimă oră, cum ar fi microscopia optică și electronică, imagistica confocală, codarea moleculară și scanarea micro-CT. Aceste instrumente permit cercetătorilor să colecteze date detaliate și de înaltă calitate pentru descrieri precise ale speciilor.
Subiecții studiului au fost colectați de la adâncimi oceanice cuprinse între doar 1 metru și peste 6.000 de metri. Printre aceștia se numără *Veleropilina gretchenae*, o moluscă nou identificată, recuperată din Groapa Aleutiană la 6.465 de metri. Este unul dintre primii membri ai clasei Monoplacophora care are un genom de înaltă calitate publicat direct din specimenul său holotip.
**Descoperire record: Bivalva carnivoră *Myonera aleutiana***
Un punct culminant major al proiectului este studiul anatomic detaliat al *Myonera aleutiana*, o bivalvă carnivoră. Aceasta marchează doar a doua specie de bivalvă documentată vreodată în întregime prin scanare micro-CT neinvazivă. Procesul a produs peste 2.000 de imagini tomografice, dezvăluind detalii remarcabile ale țesutului moale și ale structurii interne ale animalului. Este, de asemenea, prima descriere anatomică aprofundată pentru orice specie de *Myonera* și stabilește un nou record de adâncime – găsită între 5.170 și 5.280 de metri, cu aproximativ 800 de metri mai adânc decât orice specimen cunoscut anterior.
**Onorarea unei moșteniri științifice**
Una dintre speciile nou descrise, *Apotectonia senckenbergae*, a fost numită în onoarea Johannei Rebecca Senckenberg (1716-1743), un naturalist și binefăcător al cărui sprijin pentru știință și medicină a contribuit la inspirarea formării Societății Senckenberg pentru Cercetarea Naturii. Amfipodul a fost descoperit la o adâncime de 2.602 metri într-un pat de scoici în câmpurile de aerisire hidrotermală Galápagos Rift.
**Ciudățenii oceanice: Paraziți popcorn și autostopiști de adâncime**
Unele dintre animalele nou identificate prezintă trăsături particulare. Izopodul parazitar *Zeaione everta* are structuri ridicate pe spatele femelei care seamănă cu boabe de porumb sparte. Numele său de gen, derivat din *Zea* (genul porumbului), evidențiază acest aspect neobișnuit. Găsit în zona intertidală australiană, izopodul reprezintă, de asemenea, un gen complet nou.
Cercetătorii au observat, de asemenea, interacțiuni fascinante între creaturile cunoscute din adâncurile oceanelor. Scoica de fildeș *Laevidentalium wiesei*, colectată de la adâncimi de peste 5.000 de metri, a fost descoperită cu o anemone de mare atașată de partea sa anterioară (concavă) – o relație nemaivăzută până acum în acest gen.
**Cartografierea vieții în cele mai adânci oceane**
Aceste descoperiri demonstrează modul în care colaborarea globală și imagistica avansată transformă taxonomia marină. Prin accelerarea modului în care speciile sunt documentate și denumite, oamenii de știință pot înțelege mai bine – și potențial proteja – nenumăratele forme de viață încă ascunse în oceanele vaste și misterioase ale Pământului.

