Adunarea Națională a Franței a adoptat un amendament controversat privind impozitul pe avere care, pentru prima dată, vizează explicit deținerile de criptomonede, declanșând critici din partea experților din industrie care avertizează că măsura ar putea penaliza inovația și ar putea determina migrația talentelor în străinătate.
Amendamentul nr. I-3379 la Legea finanțelor din Franța pentru 2026, adoptată printr-un vot strâns de 163-150 vinerea trecută, adaugă activele digitale în temeiul articolului L.54-10-1 din Codul monetar și financiar al Franței la o nouă bază de impozitare a "averii neproductive" alături de aur, iahturi și mașini de epocă.
Măsura, introdusă de deputatul centrist Jean-Paul Mattei din grupul Les Démocrates, impune un impozit fix anual de 1% pe averea netă care depășește 2,2 milioane de dolari (2 milioane de euro), de la pragul anterior de 1,49 milioane de dolari (1,3 milioane de euro). În timp ce proiectul de lege își propune să încurajeze investițiile productive prin exceptarea anumitor proprietăți de închiriere pe termen lung, criptomonedele nu beneficiază de o astfel de excepție.
Amendamentul nu distinge categoriile de deținători de criptomonede și nu reușește să excepteze token-urile obținute prin activitate comercială, vesting de echipă sau programe de stimulare a rețelei. Experții din industrie spun că lipsa unor definiții nuanțate a complicat tratamentul fiscal pentru fondatorii și constructorii de criptomonede.
Joe David, CEO și fondator la Nephos, o firmă de servicii profesionale pentru industria activelor digitale, a declarat pentru Decrypt că proiectul de lege "riscă să simplifice excesiv" peisajul cripto prin faptul că nu face distincție între investitorii pasivi și constructorii de ecosisteme ale căror token-uri reprezintă "ani de contribuție, inovație și asumare de riscuri". El a avertizat că măsura ar putea "penaliza în mod inadvertent capitalul productiv" care stimulează progresul tehnologic în economia digitală a Franței și nu se aliniază cu "standardele globale" privind impozitarea criptomonedelor.
Cea mai recentă propunere ar răsturna impozitul de 30% pe criptomonede, aplicat doar la vânzare, înlocuindu-l cu o taxă anuală pe avere pe dețineri - impozitând monedele "indiferent dacă sunt sau nu vândute".
Burçak Ünsal, Managing Partner la ÜNSAL Attorneys at Law, a declarat pentru Decrypt că amendamentul nu reușește să excepteze emitenții de token-uri și fondatorii care dețin active ca parte a rolului lor operațional. Impozitarea deținătorilor de token-uri timpurii ar putea fi "nedreaptă din punct de vedere economic", a menționat el, atunci când rolul lor este de a construi ecosisteme, creând un "dezavantaj neintenționat" pentru alinierea pe termen lung.
Ünsal a avertizat că, fără definiții clare care să distingă comercianții profesioniști de cei ocazionali, rămâne un "risc de structurare fiscală" pentru modelele de afaceri bazate pe token-uri.
Proiectul de lege nu are definiții clare care să distingă comercianții ocazionali de cei profesioniști, a spus Ünsal, menționând că distincția "ar fi determinată de la caz la caz", luând în considerare "volumul, frecvența și proporția venitului din criptomonede". El a avertizat că, până când "decretele de implementare sau ghidarea" nu vor clarifica regulile, rămâne un "risc de structurare fiscală" pentru companiile bazate pe token-uri.
Austin Yuanlun Yin, CPA licențiat în SUA și președinte al Consiliului Global privind Impozitarea Criptomonedelor, a declarat pentru Decrypt că reforma "riscă să pedepsească inovația" și că impozitarea puternică a criptomonedelor "va accelera fuga de capital", deoarece investitorii pot muta activele digitale peste granițe în câteva minute.
"Prin includerea activelor digitale precum Bitcoin cu iahturile și arta sub un 'impozit pe avere neproductivă', Franța transmite un mesaj conform căruia capitalul deținut în criptomonede este inactiv mai degrabă decât dinamic. Acest lucru este inexact și lipsit de viziune", a spus Yin.
În loc să impoziteze deținerile de criptomonede ca fiind "neproductive", factorii de decizie politică ar trebui "să recunoască rolul lor în finanțarea startup-urilor, a infrastructurii descentralizate și a inovației digitale", a adăugat el.
Proiectul de lege merge acum la Senat înainte de o a doua lectură în Adunarea Națională. Parlamentarii au 70 de zile pentru a finaliza deliberările, adoptarea finală fiind necesară până la 31 decembrie 2025.