Cultivatorii de orez din nordul Greciei se pregăteau pentru un sezon dificil în 2026, odată cu intensificarea concurenței din partea exportatorilor din afara UE. Mulți dintre ei se tem acum că un acord controversat de liber schimb între UE și blocul Mercosur i-ar putea scoate definitiv din afaceri, transmite Reuters, relatează Agerpres.
Grecia, al treilea producător de orez nedecorticat din Europa, după Italia și Spania, exportă cea mai mare parte a producției sale anuale de 240.000 de tone, în principal către Europa și Turcia. Însă, în ultimii ani, producătorii greci de orez au simțit impactul creșterii costurilor de producție și al secetei și s-au alăturat protestelor la nivel național alături de alți fermieri care au blocat drumurile grecești timp de săptămâni din cauza întârzierii subvențiilor europene.
„Nu putem vinde pentru că aduc mult orez din țările asiatice și deja avem probleme”, a declarat Menelaos Koukourdis, care cultivă orez pe 180 de hectare într-o câmpie fluvială fertilă din afara orașului Salonic, principala regiune de producție a orezului din Grecia. Koukourdis vinde acum orezul la 25 de cenți pe kilogram, jumătate din prețul de acum un an. „Acum, în condițiile în care vor aduce și orez din Mercosur, din America de Sud, va trebui să abandonăm totul”, a spus el.
În conformitate cu acordul comercial UE-Mercosur – care a fost aprobat de Grecia și alte state ale UE săptămâna trecută și urmează să fie semnat sâmbătă, Europa va importa 60.000 de tone de orez scutit de taxe vamale din blocul Mercosur, care cuprinde Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, pe parcursul a cinci ani. Comisia Europeană afirmă că aceste cantitățile sunt o mică parte din consumul anual din Europa, care se bazează pe importuri pentru aproximativ jumătate din nevoile sale de orez.
De asemenea, Grecia a apărat acordul cu blocul Mercosur, spunând că va oferi multora dintre produsele sale, inclusiv brânza feta și masticul, acces la un bloc de 270 de milioane de persoane și va veni cu garanții în cazul unor creșteri bruște ale importurilor.
Simțind presiunea, mulți cultivatori de orez și-au abandonat câmpurile și utilajele pentru a căuta alte locuri de muncă, a declarat Christos Gatzaras, un fermier în vârstă de 52 de ani și șeful cooperativei de producători de orez Chalastra de lângă Salonic.
Pentru Koukourdis, care a redus prețurile în ciuda costurilor de producție mai mari pentru a putea concura cu orezul importat mai ieftin, trecerea la o altă cultură agricolă nu va fi ușoară. „Nu, avem loc să semănăm altceva pe aceste câmpuri, în această zonă. Orezul era odinioară o monocultură”, a spus Koukourdis.