Criza energetică din Cuba se va agrava fără petrolul venezuelean
De Felicity Bradstock - 17 ianuarie 2026, 14:00 CST
Întreruperile cronice de curent din Cuba provin din ani de subinvestiții și din dependența puternică de petrolul importat, în special din Venezuela. Oprirea transporturilor de petrol venezuelean după intervenția SUA a crescut rolul Mexicului ca principal furnizor al Cubei, atrăgând criticile Washingtonului. Fără o reformă energetică structurală, Cuba rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice și presiuni externe asupra aprovizionării cu combustibil.
Cuba se confruntă cu o criză energetică în continuă agravare de câțiva ani, ceea ce a determinat-o să se bazeze foarte mult pe Venezuela pentru combustibil. În urma intervenției Statelor Unite în Venezuela, la începutul acestei luni, se așteaptă ca Cuba să piardă un lanț vital de aprovizionare cu combustibil, exercitând o presiune tot mai mare asupra guvernului pentru a răspunde la criza energetică. Pe termen scurt, acest lucru va însemna probabil o dependență mai mare de vecinii bogați în petrol, cum ar fi Mexicul, pentru a furniza provizii. Cu toate acestea, Cuba trebuie să caute o soluție pe termen lung la problemele sale energetice pentru a pune capăt crizei și a spori securitatea.
Criza energetică în curs de desfășurare în Cuba a dus la faptul că locuitorii se confruntă cu întreruperi de curent aproape zilnice și tăieri de gaz în ultimele luni. Criza a fost cauzată de ani de subinvestiții în rețeaua de transport a țării, ceea ce a determinat centralele electrice să funcționeze sub capacitate. Aprovizionarea cu energie a țării este acum mult sub cererea consumatorilor. Întreruperile regulate de curent i-au forțat pe cubanezi să investească în sobe cu cărbune, baterii reîncărcabile și ventilatoare, pe care mulți locuitori abia și le permit. În martie anul trecut, rețeaua electrică națională a Cubei s-a prăbușit, lăsând majoritatea populației insulei de 10 milioane fără energie electrică. Hotelurile turistice majore au început să se bazeze pe generatoare, în timp ce mulți nu au avut deloc acces la energie electrică. Acest lucru a dus la proteste în masă, deoarece locuitorii cer guvernului să abordeze criza.
Venezuela a devenit unul dintre principalii furnizori de petrol ai Cubei în ultimii ani. În ciuda producției sale de petrol în scădere, Venezuela a livrat o medie de 26.500 bpd către Cuba anul trecut, conform datelor de urmărire a navelor și documentelor interne ale PDVSA, deținută de stat. Se credea că aceasta acoperă aproximativ 50% din deficitul de petrol al Cubei, în timp ce Venezuela a reprezentat aproximativ 10% din comerțul Cubei în 2025. Cu toate acestea, se pare că nu au părăsit porturile venezuelene transporturi către Cuba de la intervenția SUA în țara sud-americană la începutul acestei luni. Treizeci și doi de membri ai forțelor armate și serviciilor de informații cubaneze au fost uciși în timpul atacului SUA.
Președintele Donald Trump a avertizat de atunci Cuba că ar trebui să semneze un acord cu Washington pentru a se asigura că va continua să primească petrolul mult necesar din Venezuela. Trump a postat pe platforma sa Truth Social: „NU VA MAI MERGE PETROL SAU BANI ÎN CUBA – ZERO!” El a adăugat: „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere, ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU.” La scurt timp după aceea, Trump a scris: „Cuba a trăit, mulți ani, din cantități mari de petrol și bani din Venezuela. În schimb, Cuba a oferit „Servicii de Securitate” pentru ultimii doi dictatori venezueleni.” Președintele a continuat spunând: „Dar nu mai! Majoritatea acelor cubanezi sunt MORȚI din atacul SUA de săptămâna trecută, iar Venezuela nu mai are nevoie de protecție din partea huliganilor și extorcioniștilor care i-au ținut ostatici atâția ani. Venezuela are acum Statele Unite ale Americii, cea mai puternică armată din lume (de departe!), pentru a-i proteja și vom proteja.”
Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a răspuns scriind pe site-ul de socializare X: „Cuba este o națiune liberă, independentă și suverană. Nimeni nu ne spune ce să facem.” El a adăugat: „Cuba nu atacă; a fost atacată de SUA de 66 de ani și nu amenință; se pregătește, gata să apere patria până la ultima picătură de sânge.” Între timp, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a scris pe X că Cuba are dreptul să importe combustibil de la orice furnizori dispuși să-l exporte.
Oprirea exporturilor de petrol venezuelean către Cuba a forțat Mexicul să intervină. Mexicul a depășit Venezuela în 2025 ca principal furnizor de petrol al Cubei, conform unui articol recent din Financial Times, deși președintele Claudia Sheinbaum s-a grăbit să spună că Mexicul nu livrează semnificativ mai mult petrol către Cuba decât în anii precedenți. Președintele Sheinbaum a spus: „Nu trimitem mai mult petrol decât am avut istoric... Desigur, cu situația actuală din Venezuela, Mexicul a devenit în mod evident un furnizor important. Înainte, era Venezuela.” S-a estimat că Mexicul a trimis o medie zilnică de 12.284 bpd de țiței către Cuba în 2025, contribuind cu 44% din importurile de țiței ale insulei caraibiene, în timp ce Venezuela a exportat un număr estimat de 9.528 bpd de petrol către Cuba, reprezentând 34% din importurile sale de petrol.
Administrația Trump este mai puțin impresionată de exportul continuu de țiței mexican către Cuba, ceea ce ar putea pune o presiune tot mai mare asupra Sheinbaum pentru a reduce transporturile din cauza viitoarei revizuiri a acordului de liber schimb nord-american USMCA. Congresmanul republican din Florida, Carlos Giménez, a amenințat recent: „Nu vă înșelați: dacă guvernul Sheinbaum continuă să ofere petrol gratuit dictaturii teroriste de la Havana, vor exista consecințe grave pe măsură ce renegociem USMCA.”
Pe măsură ce amenințările continuă să se acumuleze, mai multe țări din America Latină simt o presiune tot mai mare din partea agresorului lor din nord pentru a-și schimba comportamentul. Președintele Trump încurajează cu tărie Cuba să semneze un acord cu Washington pentru a-și asigura aprovizionarea cu petrol și pentru a atenua criza energetică continuă. În timp ce Mexicul simte o presiune mai mare pentru a reduce exporturile sale de petrol din ce în ce mai vitale către Cuba.