Indicele de prețuri de consum de bază al Canadei a crescut cu 2,8% față de anul precedent în cea mai recentă lectură, în linie atât cu prognozele economiștilor, cât și cu rezultatul lunii anterioare, sugerând că inflația s-a stabilizat la un nivel care rămâne moderat peste ținta de 2% a Băncii Canadei. Publicarea datelor, care a avut loc la 14:30 UTC, indică faptul că presiunile de preț subiacente au intrat în platou, mai degrabă decât să accelereze, oferind niciun fel de ușurare care să justifice reduceri agresive ale ratelor de dobândă și niciun motiv de îngrijorare care să impună înăsprirea politicii monetare. Această consistență, deși aparent liniștitoare, maschează nuanțe importante privind componența presiunilor de preț și ridică întrebări critice cu privire la următoarele mișcări ale băncii centrale într-un mediu de politică monetară tot mai complex.
Măsura IPC de bază, care exclude componentele volatile ale alimentelor și energiei, oferă o imagine mai clară a tendințelor inflaționiste subiacente decât cifrele de ansamblu și este atent monitorizată de către decidenții politici care încearcă să înțeleagă presiunile persistente de preț din economie. La 2,8%, lectura reprezintă un premiu de 0,8 puncte procentuale față de ținta explicită de 2% a Băncii Canadei, un ecart care s-a dovedit remarcabil de persistent în ciuda campaniei băncii centrale de reducere a ratelor de dobândă începută în iunie 2024. Faptul că acest indicator a rămas neschimbat timp de două luni consecutive sugerează că impulsul dezinflaționist care a caracterizat mare parte din 2024 s-a oprit, reprezentând o provocare pentru o bancă centrală care a redus deja rata sa de politică monetară cu 175 de puncte de bază de la vârful din septembrie 2023.
Stabilitatea în IPC de bază reflectă o interacțiune complexă a presiunilor compensatoare din economia canadiană. Inflația din sectorul serviciilor, care s-a dovedit în mod deosebit rezistentă la înăsprirea politicii monetare, continuă să exercite presiune ascendentă asupra measurei de bază, determinată de creșterea persistentă a salariilor și cererea puternică în sectoare variind de la sănătate la servicii profesionale. Simultam, inflația bunurilor s-a moderat considerabil, prețurile cu amănuntul arătând semne de slăbiciune pe măsură ce cheltuielile consumatorilor se înmoaie iar concurența importurilor rămâne intensă. Această divergență între inflația serviciilor și cea a bunurilor nu este unică pentru Canada, dar pare deosebit de pronunțată pe piața internă, unde puterea de preț a sectorului serviciilor a rămas robustă în ciuda eforturilor băncii centrale de a răci cererea prin costuri de împrumut mai ridicate.
Implicațiile asupra pieței valutare ale acestor date sunt nuanțate și oarecum contradictorii. Perechea USD/CAD, care a tranzacționat într-un interval relativ restrâns în jurul valorii de 1,43 în ultimele săptămâni, ar putea înregistra o presiune modestă ascendentă, deoarece lectura neschimbată a IPC de bază reduce probabilitatea reducerilor agresive ale ratelor de dobândă de către Banca Canadei pe termen scurt. Piețele prețuiseră posibilitatea unei reduceri de 50 de puncte de bază la ședința de politică din februarie, dar aceste date sugerează că acel scenariu a devenit mai puțin probabil. Invers, dolarul canadian ar putea găsi suport dacă investitorii interpretează platoul inflaționist ca dovadă a finalizării procesului dezinflaționist și a apropierii băncii centrale de sfârșitul ciclului său de reduceri. Piețele obligatarilor vor asista probabil la o stabilizare a obligațiunilor guvernamentale canadiene, cu curba randamentelor potențial aplatizându-se ușor pe măsură ce piața reevaluează rata terminală a campaniei de relaxare a Băncii Canadei.
Implicațiile asupra pieței de acțiuni variază semnificativ în funcție de sector. Acțiunile financiare, în special cele ale celor cinci mari bănci, ar putea primi un suport modest de la perspectiva unei traiectorii mai lente de reducere a ratelor de dobândă, care ar ajuta la păstrarea marjelor nete de dobândă comprimate în timpul ciclului de relaxare. Invers, acțiunile din tehnologie și cele orientate spre creștere, care au beneficiat de așteptările privind rate mai mici, ar putea înfrunta vânturi contrare dacă investitorii își reduc pariurile pe o acomodare monetară agresivă. Acțiunile discreționare ale consumatorilor ar putea înregistra presiune dacă platoul inflaționist sugerează că câștigurile reale ale puterii de cumpărare vor rămâne limitate, constrângând creșterea cheltuielilor consumatorilor. Acțiunile din energie ar putea vedea un suport modest dacă piața interpretează inflația persistentă ca dovadă a unei reziliențe economice continue, deși prețurile materiilor prime însele au arătat puțină reacție la date.
Din perspectivă tehnică, perechea valutară USD/CAD rămâne poziționată la o rezistență critică în apropiere de 1,4350, cu suport stabilit în jurul valorii de 1,4200. O spargere deasupra nivelului de 1,4350 ar semnala o nouă întărire a dolarului american față de moneda canadiană și ar fi probabil însoțită de o reevaluare a așteptărilor privind ratele Băncii Canadei. Indicele dolarului canadian, care măsoară loonie-ul față de un coș de parteneri comerciali, testează suportul la nivelul de 95,50, iar o spargere sub acest nivel ar sugera o slăbiciune mai amplă a monedei. Volumul tranzacțiilor USD/CAD a rămas ridicat, indicând o convingere puternică în spatele mișcărilor recente de preț.
Pentru traderi, principala lecție din aceste date este că ciclul de relaxare al Băncii Canadei va avansa probabil într-un ritm măsurat, mai degrabă decât să accelereze. O abordare tactică ar implica poziționarea pentru o reducere de 25 de puncte de bază la ședința din februarie, mai degrabă decât reducere