De ce monedele de confidențialitate apar adesea în fluxurile de fonduri post-atac?
Acum 20 de minute
Monedele de confidențialitate apar adesea după atacuri cibernetice, dar sunt doar o verigă într-un lanț mai lung de spălare de bani care include swap-uri, bridge-uri și off-ramp-uri.
**Principalele concluzii**
* Monedele de confidențialitate sunt doar un pas într-o conductă mai largă de spălare de bani după atacuri cibernetice. Ele servesc drept o cutie neagră temporară pentru a perturba trasabilitatea. * Hackerii mută de obicei fondurile prin consolidare, ofuscare și chain hopping și abia apoi introduc straturi de confidențialitate înainte de a încerca să le încaseze. * Monedele de confidențialitate sunt cele mai utile imediat după un atac cibernetic, deoarece reduc vizibilitatea onchain, întârzie introducerea pe lista neagră și ajută la ruperea legăturilor de atribuire. * Acțiunile de aplicare a legii împotriva mixerelor și a altor instrumente de spălare de bani mută adesea fluxurile ilicite către rute alternative, inclusiv monedele de confidențialitate.
După ce au loc atacuri cripto, escrocii mută adesea fondurile furate prin criptomonede axate pe confidențialitate. Deși acest lucru a creat o percepție că hackerii preferă monedele de confidențialitate, aceste active funcționează ca o „cutie neagră” specializată într-o conductă mai largă de spălare de bani.
Pentru a înțelege de ce monedele de confidențialitate apar după atacuri cibernetice, trebuie să luați în considerare procesul de spălare a criptomonedelor. Acest articol explorează modul în care fondurile se deplasează post-atac și ce face ca monedele de confidențialitate să fie atât de utile pentru escroci. Examinează metodele emergente de spălare, limitările monedelor de confidențialitate precum Monero (XMR) și Zcash (ZEC) ca instrumente de spălare de bani, utilizările legitime ale tehnologiilor de confidențialitate și de ce autoritățile de reglementare trebuie să echilibreze inovația cu nevoia de a reduce spălarea de bani.
**Cum circulă fondurile după un atac cibernetic**
În urma unui atac cibernetic, escrocii nu trimit de obicei activele furate direct către o bursă pentru lichidare imediată; în schimb, ei urmează un proces deliberat, în mai multe etape, pentru a ascunde traseul și a încetini ancheta:
* **Consolidare:** Fondurile de la mai multe adrese victime sunt transferate într-un număr mai mic de portofele. * **Ofuscare:** Activele sunt amestecate prin lanțuri de portofele cripto intermediare, adesea cu ajutorul mixerelor cripto. * **Chain-hopping:** Fondurile sunt punte sau schimbate în diferite blockchain-uri, rupând continuitatea în cadrul instrumentelor de urmărire ale oricărei rețele unice. * **Strat de confidențialitate:** O parte din fonduri este convertită în active axate pe confidențialitate sau direcționată prin protocoale de conservare a confidențialității. * **Cash-out:** Activele sunt în cele din urmă schimbate cu criptomonede mai lichide sau fiat prin burse centralizate, birouri over-the-counter (OTC) sau canale peer-to-peer (P2P).
Monedele de confidențialitate intră de obicei în scenă în pașii patru sau cinci, estompând și mai mult trasabilitatea fondurilor pierdute, după ce pașii anteriori au complicat deja istoricul onchain.
**De ce monedele de confidențialitate sunt atractive pentru escroci imediat după un atac cibernetic**
Monedele de confidențialitate oferă avantaje specifice chiar în momentul în care escrocii sunt cei mai vulnerabili, imediat după furt.
**Vizibilitate redusă onchain**
Spre deosebire de blockchain-urile transparente, unde expeditorul și destinatarul și sumele tranzacțiilor rămân pe deplin auditabile, sistemele axate pe confidențialitate ascund în mod deliberat aceste detalii. Odată ce fondurile se mută în astfel de rețele, analiza standard a blockchain-ului își pierde mult din eficacitate.
În urma furtului, escrocii încearcă să întârzie identificarea sau să evite introducerea automată a adreselor pe lista neagră de către burse și servicii. Scăderea bruscă a vizibilității este deosebit de valoroasă în zilele critice de după furt, când monitorizarea este cea mai intensă.
**Ruperea lanțurilor de atribuire**
Escrocii tind să nu treacă direct de la activele piratate la monedele de confidențialitate. De obicei, ei folosesc tehnici multiple, swap-uri, bridge-uri cross-chain și portofele intermediare înainte de a introduce un strat de confidențialitate. Această abordare în mai multe etape face semnificativ mai dificilă conectarea ieșirii finale înapoi la hack-ul original.
Monedele de confidențialitate acționează mai mult ca un punct strategic de întrerupere a focului în procesul de atribuire decât ca un instrument de spălare de bani autonom.
**Putere de negociere pe piețele OTC și P2P**
Multe căi de spălare de bani implică brokeri OTC informali sau comercianți P2P care operează în afara burselor reglementate pe scară largă. Utilizarea activelor îmbunătățite cu confidențialitate reduce informațiile pe care contrapărțile le au despre originea fondurilor. Acest lucru poate simplifica negocierile, reduce riscul perceput de înghețare la mijlocul tranzacției și îmbunătățește influența atacatorului pe piețele mai puțin transparente.
Știați?
Mai multe grupuri ransomware timpurii au cerut inițial plata în Bitcoin (BTC), dar ulterior au trecut la monede de confidențialitate abia după ce bursele au început să coopereze mai strâns cu forțele de ordine în ceea ce privește introducerea adreselor pe lista neagră.
**Strângerea mixerelor și metodele evolutive de spălare a banilor**
Un motiv pentru care monedele de confidențialitate apar mai frecvent în anumite intervale de timp este presiunea de aplicare a legii asupra altor instrumente de spălare a banilor. Când forțele de ordine vizează anumite mixere, bridge-uri sau burse cu risc ridicat, fondurile ilicite se mută pur și simplu către alte canale. Această schimbare are ca rezultat diversificarea rutelor de spălare a banilor pe diferite blockchain-uri, platforme de swap și rețele axate pe confidențialitate.
Când escrocii percep o rută de spălare de bani ca fiind riscantă, rutele alternative au volume mai mari. Monedele de confidențialitate beneficiază de această dinamică, deoarece oferă o ofuscare inerentă a tranzacțiilor, independent de serviciile terțe.
**Limitările monedelor de confidențialitate ca instrument de spălare de bani**
În ciuda caracteristicilor de confidențialitate, majoritatea hack-urilor la scară largă implică încă utilizarea extensivă a BTC, Ether (ETH) și stablecoin-urilor în etapele ulterioare. Motivul este simplu: lichiditatea și opțiunile de ieșire sunt importante.
Monedele de confidențialitate prezintă, în general:
* Volume reduse de tranzacționare * Listări limitate pe principalele burse centralizate * Supraveghere de reglementare sporită.
Acești factori complică conversia unor cantități substanțiale de cripto în valută fiduciară fără a atrage atenția. Prin urmare, escrocii folosesc pe scurt monedele de confidențialitate înainte de a reveni la active mai lichide înainte de retragerea finală.
Spălarea de bani cu succes implică integrarea instrumentelor de îmbunătățire a confidențialității cu active cu lichiditate ridicată, adaptate fiecărei faze a procesului.
Știați?
Unele piețe darknet listează acum prețurile în Monero în mod implicit, chiar dacă încă acceptă Bitcoin, deoarece vânzătorii preferă să nu-și dezvăluie tiparele de venituri sau volumul clienților.
**Tendințe comportamentale în spălarea activelor**
Deși specificul tactic variază, analiștii blockchain identifică, în general, mai multe „semnale de alarmă” de nivel înalt în fluxurile de fonduri ilicite:
* **Stratificare și consolidare:** Dispersia rapidă a activelor într-o rețea vastă de portofele, urmată de re-agregarea strategică pentru a simplifica ieșirea finală. * **Chain hopping:** Mutarea activelor pe mai multe blockchain-uri pentru a rupe legătura deterministică a unui singur registru, adesea intercalând protocoale de îmbunătățire a confidențialității. * **Latență strategică:** Permiterea fondurilor să rămână latente pentru perioade lungi de timp pentru a ocoli fereastra de supraveghere publică și de reglementare sporită. * **Soluții de evitare direct-to-fiat:** Preferarea brokerilor OTC pentru lichidarea finală pentru a evita sistemele robuste de monitorizare ale marilor burse. * **Confidențialitate hibridă:** Utilizarea monedelor centrate pe confidențialitate ca instrument specializat într-o strategie mai largă de spălare a banilor, mai degrabă decât ca o înlocuire totală pentru activele principale.
**Contururile anonimatului: De ce persistă trasabilitatea**
În ciuda obstacolelor create de tehnologiile de păstrare a confidențialității, anchetatorii continuă să obțină victorii prin țintirea marginilor ecosistemului.
Progresele se fac de obicei prin:
* **Porți reglementate:** Forțarea interacțiunilor cu bursele care impun o verificare riguroasă a identității * **Rețele umane:** Țintirea infrastructurii fizice a sindicatelor de cărăuși de bani și a birourilor OTC * **Informații off-chain:** Utilizarea supravegherii tradiționale, a informatorilor confidențiali și a Rapoartelor de Activitate Suspectă (SAR) * **Frecare operațională:** Exploatarea greșelilor făcute de autor care leagă amprenta digitală de o identitate din lumea reală.
Monedele de confidențialitate cresc complexitatea și costul unei anchete, dar nu pot izola pe deplin escrocii de presiunea combinată a analizei criminalistice și a aplicării tradiționale a legii.
Știați?
Firmele de analiză blockchain se concentrează adesea mai puțin pe monedele de confidențialitate în sine și mai mult pe urmărirea modului în care fondurile intră și ies din ele, deoarece aceste puncte de graniță oferă cele mai fiabile semnale de investigație.
**Realitatea utilizării legitime a tehnologiilor de îmbunătățire a confidențialității**
Este esențial să se facă distincție între tehnologia în sine și aplicațiile sale penale potențiale. Instrumentele financiare axate pe confidențialitate, cum ar fi anumite criptomonede sau mixere, servesc scopuri valabile, inclusiv:
* Protejarea confidențialității tranzacțiilor comerciale, care include protejarea secretelor comerciale sau a tranzacțiilor comerciale competitive * Protejarea persoanelor fizice de supraveghere sau monitorizare în medii ostile * Reducerea riscului de furt țintit prin limitarea vizibilității publice a averii personale.
Controlul de reglementare nu este declanșat de simpla existență a caracteristicilor de confidențialitate, ci atunci când acestea sunt utilizate pentru activități ilicite, cum ar fi plăți ransomware, venituri din hacking, evaziune de sancțiuni sau piețe darknet. Această distincție cheie face dificilă elaborarea eficientă a politicilor. Interdicțiile largi riscă să reducă confidențialitatea financiară legală pentru utilizatorii și companiile obișnuite, eșuând adesea în oprirea rețelelor criminale care trec la metode alternative.
**Actul de echilibrare al autorităților de reglementare**
Pentru bursele de criptomonede, apariția recurentă a monedelor de confidențialitate în fluxurile de spălare a banilor post-atac intensifică nevoia de:
* Îmbunătățirea monitorizării tranzacțiilor și a evaluării riscurilor * Reducerea expunerii la intrări cu risc ridicat * Consolidarea conformității cu cerințele transfrontaliere ale regulii de călătorie și cu alte standarde jurisdicționale.
Pentru factorii de decizie, subliniază o provocare persistentă: actorii criminali se adaptează mai repede decât pot evolua reglementările rigide. Eforturile de a reprima un instrument deplasează adesea activitatea către alții, transformând spălarea de bani într-o țintă dinamică, în mișcare, mai degrabă decât o problemă care poate fi eradicată complet.