UE a identificat Azerbaidjanul ca piatră de temelie a strategiei energetice post-Rusia a Europei, urmărind să dubleze importurile de gaze la 20 de miliarde de metri cubi anual până în 2027 prin intermediul Coridorului Sudic de Gaz. Azerbaidjanul își extinde atât aprovizionarea cu gaze, cât și legăturile cu energia regenerabilă. Dincolo de producția de energie, Azerbaidjanul se poziționează ca un hub de tranzit cheie, consolidând conductele, rețelele electrice, căile ferate și coridoarele de transport de marfă care conectează Asia Centrală și regiunea Caspică la piețele europene.
În iulie anul trecut, Ucraina a început să importe gaze naturale din Azerbaidjan pentru prima dată în istorie, la doar câteva luni după ce a oprit oficial tranzitul gazelor naturale rusești prin rețeaua sa de conducte în ianuarie 2025. Naftogaz din Ucraina a semnat un acord de furnizare cu SOCAR Energy Ukraine din Azerbaidjan, prin care fosta națiune sovietică și-a exportat gazele naturale prin Coridorul Trans-Balcanic, Ucraina urmărind să-și diversifice aprovizionarea cu energie, să-și îmbunătățească securitatea energetică și să compenseze pierderile semnificative de producție internă cauzate de un baraj constant de lovituri rusești asupra infrastructurii sale. Ruta Trans-Balcanică este extrem de strategică pentru Ucraina, deoarece nu numai că îi oferă acces la gazul azerbaidjan prin conducta Trans Adriatică (TAP), ci și la GNL de la terminalele din Turcia și Grecia, precum și acces la platformele Mării Negre ale României și Bulgariei.
Cu toate acestea, Ucraina nu este singura țară care și-a aprofundat legăturile energetice cu Azerbaidjanul în ultimii ani. Meta-studiul recent al Comisiei Europene privind conectivitatea energetică a continentului evidențiază Azerbaidjanul ca un partener critic și strategic pentru UE, în special prin intermediul Coridorului Sudic de Gaz (CSG). În 2022, Comisia Europeană a semnat un Parteneriat Strategic în domeniul Energiei cu Azerbaidjanul, urmărind să dubleze exporturile de gaze către UE la 20 de miliarde de metri cubi (bcm) anual până în 2027. Azerbaidjanul oferă un „Coridor Sudic” vital pentru gaz, ajutând Europa să-și reducă dependența de furnizorii unici, cum ar fi Rusia.
CSG este un mega-proiect de 3.500 km care conectează zăcământul Shah Deniz din Azerbaidjan cu Europa prin intermediul Conductei Caucazului de Sud, Conductei Trans-Anatoliene (TANAP) și Conductei Trans-Adriatice (TAP).
În ianuarie anul acesta, Azerbaidjanul a început oficial livrările de gaze către Austria și Germania, aducând numărul total de țări care utilizează gazele sale din conducte la 16. Azerbaidjanul este deja un furnizor principal de gaze pentru Italia, Grecia și Bulgaria. Azerbaidjanul a exportat aproximativ 12,9 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale către Europa în 2024, reprezentând o creștere de aproape 60% în doar trei ani. Acest volum, livrat în mare parte prin conducta Trans Adriatică (TAP), reprezintă mai mult de jumătate din exporturile totale de 25,2 bcm ale Azerbaidjanului pentru anul respectiv.
Azerbaidjanul își valorifică, de asemenea, în mod activ vastul potențial de energie regenerabilă - estimat la peste 200 GW - pentru a face tranziția de la o economie dependentă de hidrocarburi la un producător de energie verde, Abu Dhabi’s Masdar și ACWA Power din Arabia Saudită jucând roluri cheie în această transformare.
Azerbaidjanul se transformă într-un hub cheie eurasiatic pentru transmiterea energiei regenerabile, cu accent pe conectarea Asiei Centrale și a regiunii Caspice cu Europa. Coridorul de energie verde Marea Caspică/Marea Neagră/Europa este un proiect primar de energie regenerabilă care conectează Azerbaidjanul, Georgia, România și Ungaria. Un cablu submarin de 1.155 de kilometri, de 1.300 MW, este planificat pentru a transmite energie eoliană și solară din Caucaz în Europa de Sud-Est. UE a acordat acestui proiect statutul de „Proiect de interes reciproc”, finalizarea fiind prevăzută pentru 2032.
Coridorul energetic trans-caspic este o inițiativă care conectează resursele de energie regenerabilă din Kazahstan și Uzbekistan, printr-un cablu trans-caspic, la rețeaua Azerbaidjanului, alimentând ruta Mării Negre către Europa. Anul trecut, Green Corridor Union LLC Joint Venture a fost înregistrată la Baku pentru a gestiona acest proiect.
Între timp, coridorul Azerbaidjan/Turcia/Europa este o rută critică de transport de energie terestră, sudică, în curs de dezvoltare pentru a conecta Azerbaidjanul continental cu exclava Nakhchivan și Turcia, consolidând legătura cu piețele europene. Aceasta include construirea de linii de transport de 330 kV de-a lungul râului Aras, ca parte a proiectului Coridorul Zangezur. Mai mult, Azerbaidjanul colaborează în prezent cu Turcia și Bulgaria pentru a se integra mai departe cu rețelele din Europa de Est.
În cele din urmă, dincolo de propriile resurse, geografia Azerbaidjanului îl face un nod de tranzit esențial. Azerbaidjanul servește ca hub central pentru Coridorul de Mijloc (Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică), care leagă piețele chineze și central-asiatice de Europa prin Marea Caspică, Georgia și Turcia. Coridorul de Mijloc este o alternativă mai rapidă la rutele nordice, volumele de marfă crescând rapid. Portul Baku din Azerbaidjan este esențial pentru conectarea Aktau (Kazahstan) și Turkmenistan cu Caucazul. Transporturile de mărfuri sunt în creștere rapidă, cu planuri de a tripla fluxurile de marfă până în 2030.
Proiectul Coridorul Zangezur urmărește să stimuleze și mai mult conectivitatea, crescând potențial debitul anual cu 15 milioane de tone. Între timp, calea ferată Baku-Tbilisi-Kars (BTK) intră într-o nouă fază de extindere, în urma unor eforturi semnificative de modernizare. Luna trecută, Căile Ferate Azerbaidjan (ADY) și Căile Ferate Georgiene JSC au semnat acorduri cheie la Tbilisi pentru a asigura lansarea operațională completă a societății lor mixte, BTKI Railways LLC. O secțiune critică de 184 de kilometri din Georgia a fost modernizată cu succes, crescând capacitatea anuală de transport de marfă a liniei de la 1 milion de tone la 5 milioane de tone.