Chimcomplex a anunțat joi seară, la bursă, rezultatele financiare pentru 2025, care indică un EBITDA pozitiv de 62 mil. lei, însă o pierdere netă de 179 mil. lei, pe fondul creşterii din nou a preţului gazelor şi al energiei electrice. Pentru a proteja compania, suntem nevoiţi să oprim secţiile energo-intensive şi să disponibilizăm cel puţin 1.200 de salariaţi pe verticală şi 5.500 pe orizontală. Discuţiile pe care le-am avut cu Guvernul şi Preşedinţia nu au dus nicăieri. Influencerii din industria energiei au avut un lobby mai bun, intermediarii sunt câştigătorii, aşa că noi trebuie să luăm aceste măsuri.
Chimcomplex, care deţine combinatul Oltchim, a anunţat joi seară pe bursă rezultatele financiare pentru 2025 şi măsurile pe care trebuie să le ia pentru a conserva activitatea economică viabilă, în condiţiile în care, potrivit companiei, guvernul nu a adoptat măsuri pentru protejarea producătorilor din industria chimică, favorizând lobby-ul din energie şi intermediarii, respectiv importatorii de produse chimice pe piaţa românească.
Chimcomplex, principalul producător şi furnizor de substanţe chimice din regiune, a înregistrat o cifră de afaceri de 1,063 miliarde de lei în 2025, în scădere cu 29%, un EBITDA pozitiv de 62 milioane de lei, însă o pierdere netă de 179 mil. lei. „CRC a înregistrat acest rezultat negativ ca urmare a creşterii cu 30% a preţului gazelor naturale şi cu 15% a preţului energiei electrice, în condiţiile în care aceste majorări au venit după creşterile din 2024, de Ă78% la gaze naturale şi Ă37% la energia electrică”, a anunţat compania la bursă.
Chimcomplex a făcut publică şi situaţia industriei chimice din Europa, arătând ce măsuri adoptă alte state pentru a susţine această industrie vitală şi acuzând faptul că guvernul şi preşedinţia României asistă pasiv la închiderea industriei chimice româneşti, favorizând astfel producătorii de energie, intermediarii şi importatorii.
Mai jos aveti comunicatul integral al Chimcomplex şi declaraţiile lui Ştefan Vuza, Directorul General.
„Europa traversează o criză industrială profundă, pe care o evidenţiază, la începutul acestui an, şi raportul CEFIC (Consiliul European al Industriei Chimice), realizat de Roland Berger (companie de consultanţă de top). Documentul arată amploarea declinului industriei europene şi îl califică drept fără precedent şi îngrijorător: • Între 2022 şi 2025, rata închiderilor de combinate chimice a crescut de şase ori faţă de media anilor precedenţi, depăşind 160 de platforme chimice. • Capacitatea totală de producţie închisă definitiv a ajuns la peste 37 milioane de tone, iar închiderile cumulate reprezintă peste 10% din capacitatea de producţie a întregii Europe. • Industria chimică europeană a pierdut 200.000 de locuri de muncă directe, iar alte 890.000 de locuri de muncă indirecte. • Investiţiile în industria chimică europeană s-au redus cu peste 84%, ceea ce indică un declin economic major şi o scădere a încrederii în mediul de afaceri continental. • Peste 74% dintre companii au încheiat 2025 cu EBITDA negativ (Chimcomplex a încheiat anul cu EBITDA pozitiv datorită complexităţii familiilor sale de produse şi poziţionării mai puţin expuse în estul continentului). • Tendinţa va continua; vor supravieţui doar companiile sprijinite de statele lor şi care sunt poziţionate pe nişe de piaţă, cu capacităţi medii sau cu avantaje regionale (tipar în care se încadrează şi Chimcomplex).
În acest context, multe guverne europene au demarat deja programe de măsuri, într-un ritm accelerat, pentru a-şi sprijini industria. România trebuie să decidă dacă îşi apără producţia sau acceptă să devină o piaţă de consum, inclusiv pentru substanţe vitale, precum cele utilizate în producţia apei potabile. Înainte de 1989, industria chimică din România avea 72 de combinate. Astăzi, Chimcomplex a rămas unul dintre foarte puţinii producători şi furnizori de substanţe chimice vitale din regiune. Compania susţine siguranţa economică naţională, locuri de muncă specializate, exporturi, taxe, furnizori români şi comunităţi funcţionale. Dacă România pierde şi acest nucleu industrial, nimeni nu îl va mai putea reconstrui niciodată, deoarece repornirea implică costuri enorme.
Rezultatele financiare preliminare (neauditate) la 31 decembrie 2025 arată că, dincolo de efortul echipei Chimcomplex, România are nevoie de un plan de ţară cu măsuri curajoase şi coordonate, care să refacă competitivitatea industrială şi să asigure locuri de muncă pentru generaţiile viitoare: energie competitivă, compensare CO2, protecţie antidumping şi reindustrializare. Viitoarul este al ţărilor cu industrie puternică independentă care îşi consolidează autonomia economică, lucru confirmat şi în criza sanitară. Chimcomplex are pregătit un plan de ţară, care cuprinde 1.250 de măsuri, şi îl poate pune la dispoziţia Guvernului, dacă acesta îşi exprimă interesul.
Directorul General Chimcomplex, Ştefan Vuza, a subliniat: „ În 24 februarie 2026, Guvernul României a aprobat pachetul de măsuri pentru relansarea economică, care nu conţine intervenţii semnificative pentru sprijinirea industriei chimice. Din planul Guvernului lipsesc măsuri directe pentru reducerea preţurilor la energie electrică şi gaze, precum şi scheme de susţinere a sectorului energo-intensiv , deşi industria chimică rămâne puternic afectată de costurile energiei, cu valori cu până la 300% mai mari decât în Asia (China, India, Coreea etc.), America de Nord, Ţările Arabe, Orientul Mijlociu şi Africa. În acelaşi timp, celelalte state europene aplică politici ferme pentru susţinerea tranziţiei energetice şi pentru protecţia industriilor strategice, prin subvenţii directe şi scheme dedicate competitivităţii industriale .”
“Reamintesc că, în noiembrie 2025, FMI a publicat raportul privind România . Concluziile principale indică necesitatea unor reforme care să sprijine industria, creşterea productivităţii industriale şi a investiţiilor, reforme structurale pentru îmbunătăţirea eficienţei industriale, precum şi politici care să sprijine sectorul industrial şi să atragă investiţiile necesare dezvoltării. Nu ne îngrijorează faptul că Chimcomplex a încheiat anul cu rezultate negative, deoarece, la nivel european, 74% dintre companiile din industrie au încheiat anul la fel (ciclicitatea este specifică industriei chimice), iar pierderea o putem acoperi din rezultatele anilor precedenţi. Ne îngrijorează lipsa unei perspective pentru următorii patru ani, şi este important ca Guvernul României să înţeleagă să sprijine industriile energo-intensive . Programul de relansare economică actual se află la pol opus faţă de măsurile aplicate de Germania (care a plafonat preţurile la energie şi gaze) sau de Franţa, Spania şi alte state europene, care ştiu că economia naţională va cădea fără industrie. De aceea programul românesc trebuie completat cu ceea ce au aplicat şi celelalte guverne europene. Guvernele acestor ţări au înţeles că efectele negative apar sigur, chiar dacă se văd mai târziu, în mandatul următorului guvern, şi afectează macro-economic pe termen lung întreaga ţară. Ele au decis să fie curajoase, să acţioneze acum. România încă ezită, iar această ezitare menţine avantajele intermediarilor din energie, în timp ce economia reală suportă costurile.
În consecinţă, Chimcomplex a decis ca începând cu luna aprilie 2026 să aplice scenariul 3, din cele şase scenarii de lucru, care prevede: Oprirea secţiilor energo-intensive şi disponibilizarea în cadrul Chimcomplex şi implicit a partenerilor săi a cel puţin 1.200 de salariaţi pe verticală şi a 5.500 pe orizontală. La Combinatul Chimcomplex Borzeşti se va opri o fabricaţie din totalul de 7 şi la Rm. Vâlcea 2 din totalul de 11. Oprirea a două din cinci proiecte de investiţii în producţie, deoarece mediul de afaceri a devenit impredictibil. Aceste investiţii castigate din fonduri PNRR au ca efect secundar pierderea finanţărilor nerambursabile pentru România, în cuantum de 150 milioane euro. Dezvoltarea Diviziei de Trade, care va importa anual produse chimice de încă 1,2 miliarde euro din ţări cu politici energetice corecte, ceea ce poate creşte deficitul contului curent al României cu încă 15% pe segmentul produselor chimice.
Pentru claritate, înainte de a lua în considerare acest pachet de măsuri, ne-am întâlnit cu reprezentanţii Preşedinţiei şi ai Guvernului în şapte şedinţe desfăşurate în ultimele şase luni. Am prezentat situaţia industriei chimice din România şi am demonstrat, pe bază de documente, că statul greşeşte când nu sprijină industriile energo-intensive, precum chimia şi metalurgia. Am primit răspunsul că programul va include măsuri identice cu cele din alte state din Europa. Acum, după publicarea lui, constatăm că aceste măsuri au dispărut şi că influencerii din industria energiei au avut un lobby mai bun. Intermediarii rămân principalii câştigători, iar producătorii şi populaţia suportă costurile. Energia va rămâne la niveluri ridicate, cea mai scumpă din Europa, deşi România poate asigura preţuri mai mici cu 40%. Bugetul nu ar suferi; dimpotrivă, s-ar întări şi ar câştiga prin relansarea economiei reale naţionale. Din acest motiv, vom aplica planul de conservare pentru o parte dintre capacităţile de producţie ale grupului pentru că “în chimie nu există moarte, ci doar lipsă de reacţie”. Implementarea pachetului 3 de măsuri are ca obiectiv revenirea Chimcomplex pe profit în cel mult un an. Economia României însă va resimţi puternic impactul şi va avea nevoie de timp pentru redresare, cu o estimare de minimum patru ani.” a încheiat Ştefan Vuza.”