Economia României ar putea înregistra o creștere de aproximativ 1% în acest an și de 2,2% anul viitor, pe fondul consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE, conform secretarului general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
„Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflația va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul țintă. După încetinirea activității economice în 2024 și 2025, prognozăm că creştere economică îşi va reveni până la un procent în acest an și 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflația este așteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze și o creştere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de prețuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și o creştere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenții politici este acea de a consolida și mai mult creșterea și reziliența economiei românești. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale și vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală și dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România, scrie Agerpres.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiției Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
„Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va crește până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creșterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populației. În consecință, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală și dincolo de acest an și estimăm că acestea vor ajuta la menținerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilităţi fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la același nivel. Revizuirea cheltuielilor și o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanță în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii și ar redirecționa fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spațiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătății, digitalizării și combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann.
Mesajul șefului OCDE pentru România. Când am putea intra în clubul super-puterilor
Invitația pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea fi transmisă în vara acestui an, a declarat, luni, secretarul general al OCDE , Mathias Cormann, care a condus o delegație a organizației primită, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan, scrie Agerpres.
„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului (de aderare). Suntem azi, aici, pentru a lansa Studiul economic pentru România. (…) Pe scurt, România, în ultimele decenii, a avut o creştere puternică şi în privinţa convergenţei în contextul standardelor OCDE legate de venituri şi standard de viaţă a avut rezultate foarte bune”, a spus Cormann.
Studiul economic 2026 pentru România elaborat de OCDE a fost lansat la Guvern. „Mă bucur că atingem ţintele pe care le-am avut. Vă mulţumesc pentru Studiul economic”, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Șeful statului a transmis ulterior că aderarea României în acest an la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este un obiectiv strategic, asumat în plan politic de o largă majoritate prin reformele substanțiale deja adoptate.
„Țara noastră este într-o etapă avansată a procesului de a deveni membru al acestei organizații și, în acest context, l-am primit astăzi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, cu prilejul lansării Studiului economic 2026 pentru țara noastră. Acest studiu este relevant prin analiza cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale. I-am mulțumit secretarului general Cormann pentru sprijinul acordat țării noastre pentru a obține statutul de membru al OCDE, iar vizita sa la București este o reconfirmare a susținerii sale ferme”, a scris Nicușor Dan, pe Facebook.
Potrivit acestuia, apartenența la organizația care reunește cele mai dezvoltate economii la nivel global va reprezenta un progres major pentru România, pentru că înseamnă atragerea de investiții străine, obținerea unor finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și elaborarea de politici bazate pe date fiabile.
„OCDE poate furniza României asistență tehnică în elaborarea unor politici-cheie, cum ar fi creşterea colectării sau reforma companiilor de stat”, a evidențiat președintele.
Sfaturile OCDE pentru România
Într-un raport publicat luni, OCDE apreciază că recenta reformă a pensiilor , în special prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale şi introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii şi încurajarea participării forţei de muncă . În același timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a creşte cheltuielile pentru sănătate, educaţie, asistenţă socială şi inovare, pentru a sprijini o creştere incluzivă. De asemenea, salariile din sectorul public reprezintă o pondere tot mai mare din cheltuielile guvernamentale, ceea ce necesită un control mai strict, scrie Agerpres .
„Măsurile privind veniturile ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare şi îmbunătăţirea conformităţii fiscale . Taxele de mediu şi cele pe proprietate rămân subutilizate şi ar trebui consolidate . Recenta reducere a pragului de impozitare a microîntreprinderilor este un pas binevenit către consolidarea impozitării societăţilor . Digitalizarea suplimentară şi analizele de risc ale administraţiei fiscale ar contribui la îmbunătăţirea aplicării legii şi a colectării veniturilor „, se arată în raportul OCDE.
Documentul subliniază şi că schimbările climatice exercită o presiune tot mai mare asupra activităţii economice şi a bunăstării sociale în România. În acest sens, accelerarea măsurilor de adaptare, cum ar fi îmbunătăţirea apărării împotriva inundaţiilor, acoperirea extinsă a asigurărilor în caz de dezastru şi o gestionare îmbunătăţită a apei, este esenţială pentru a proteja populaţiile vulnerabile şi infrastructurile vitale.
„România a făcut progrese în gestionarea inundaţiilor în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile, dar multe sisteme de apărare rămân în stare proastă. Un plan naţional de întreţinere ar putea ajuta la prioritizarea măsurilor, la clarificarea costurilor şi a etapelor de implementare şi la promovarea unor soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor. Consolidarea guvernanţei pe mai multe niveluri în planificarea utilizării terenurilor este esenţială pentru a preveni construcţiile în zonele predispuse la inundaţii, necesitând o aplicare mai strictă a reglementărilor şi interdicţii clare privind dezvoltarea în zonele cu risc ridicat. Creşterea gradului de utilizare a asigurării obligatorii împotriva riscurilor de dezastre este, de asemenea, esenţială”, se arată în raportul OCDE.
Organizaţia atrage atenţia că sunt necesare eforturi suplimentare de atenuare a schimbărilor climatice. Priorităţile cheie includ consolidarea preţurilor la carbon, extinderea generării de energie electrică cu emisii reduse de carbon, eliminând treptat combustibilii fosili, ecologizarea transporturilor prin creşterea taxelor pe combustibili şi vehicule şi îmbunătăţirea eficienţei energetice în mobilitatea urbană şi clădiri.
Raportul organizaţiei internaţionale mai arată că România a înregistrat progrese semnificative în integrarea pieţei globale în ultimele decenii însă pentru a menţine acest impuls, trebuie să abordeze provocările structurale persistente – în special în ceea ce priveşte inovaţia, digitalizarea, educaţia şi dinamismul afacerilor, care continuă să limiteze productivitatea şi potenţialul său economic.
Potrivit OCDE, trecerea către activităţi cu valoare adăugată mai mare va necesita dotarea forţei de muncă cu competenţe avansate. Implementarea reformei în curs este cheia pentru creşterea nivelului de educaţie, reducerea ratelor de abandon şcolar şi îmbunătăţirea rezultatelor învăţării. Acest lucru ar trebui susţinut de creşterea finanţării şi de o planificare strategică îmbunătăţită pentru o mai bună direcţionare a resurselor.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este o organizaţie interguvernamentală cu 38 de ţări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic. România este în plin proces de aderare la OCDE, aflându-se în prezent în etapa de furnizare de informaţii tehnice suplimentare, organizarea de misiuni de informare şi evaluarea ulterioară în cele 26 de Comitete ale Organizaţiei.
Ce spune Bolojan despre raportul OCDE
Studiul economic dedicat României, realizat de OCDE, oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei, este un punct de referinţă pentru stabilitatea economică şi pentru modernizarea statului, a declarat luni prim-ministrul Ilie Bolojan, scrie Agerpres .
„Mă bucur să particip astăzi, alături de secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediţii a Studiului economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare, în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces de evaluare a politicilor şi practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituţiilor implicate, ţara noastră a făcut paşi importanţi în acest proces de aderare. Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei. Este un punct de referinţă pentru stabilitatea economică şi pentru modernizarea statului”, a afirmat Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, la evenimentul de lansare a Studiului economic 2026 pentru România elaborat de OCDE.
El a subliniat că modelul de creştere economică al României trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate şi productivitate.
„România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creştere accelerată, dar şi de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creştere economică trebuie să fie bazat mai mult pe competitivitate şi productivitate”, a spus Bolojan.
Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut paşi importanţi în direcţia consolidării fiscale şi a reducerii deficitului bugetar, a punctat premierul.
„După un deficit de aproximativ 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,7%, sub nivelul de 8,4% estimat de Comisia Europeană. Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ţinta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a detaliat Bolojan.
Acesta a menţionat că, la nivelul economiei, studiul arată că România a rezistat la şocurile din ultimii ani şi la efectele războiului din Ucraina.
„Creşterea economică a încetinit temporar în 2025, din cauza ajustărilor fiscale şi a situaţiei economice din Europa. Totuşi, perspectivele rămân pozitive. Estimările arată o creştere de aproximativ 0,7% în 2025 şi de circa 1% în 2026, susţinută mai ales de investiţiile publice şi de fondurile europene”, a afirmat Bolojan.
În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici şi să avem o absorbţie mai bună a fondurilor europene, a adăugat el.
„În ceea ce priveşte piaţa muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice şi deficitului de forţă de muncă prin politici în educaţie, sănătate şi prin măsuri care să aducă mai mulţi oameni activi pe piaţa muncii. De aceea, este nevoie să creştem treptat vârsta de pensionare în domeniile în care astăzi se iese foarte devreme la pensie, uneori chiar la 48-49 de ani, pentru a avea mai mulţi oameni activi şi un sistem de pensii sustenabil pe termen lung”, a transmis Bolojan.
În acelaşi timp, creşterea competitivităţii economiei rămâne o prioritate, a adăugat acesta.
„Pentru asta avem nevoie de costuri competitive, o administraţie eficientă, reguli clare şi un stat modern şi digitalizat. Reformele şi investiţiile în curs, susţinute inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocraţiei şi accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate aceste măsuri contribuie la scăderea costurilor pentru companii şi la un mediu economic mai predictibil. În paralel, România accelerează implementarea programelor de investiţii finanţate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport şi în modernizarea reţelelor electrice, domenii care influenţează direct costurile logistice, securitatea energetică şi competitivitatea firmelor”, a explicat Bolojan.
Acesta a evidenţiat şi faptul că studiul OCDE arată atât progresele pe care le-a făcut ţara noastră în ultimii ani, cât şi domeniile în care mai avem de lucru şi este un reper important pentru reformele care trebuie implementate.
„România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanţele publice şi politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătăţim colectarea şi să folosim mai eficient banii publici. În acelaşi timp, politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflaţia se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue. Dacă vom aplica aceste reforme consecvent, putem construi o economie mai stabilă, mai competitivă şi mai rezistentă”, a susţinut Bolojan.
Premierul a punctat importanţa pentru România a obiectivului de aderare la OCDE.
„La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, România îşi propune ca în 2026 să atingă un nou obiectiv: aderarea la OCDE”, a declarat Bolojan.
La finalul discursului, premierul le-a mulţumit secretarului general al OCDE şi reprezentanţilor organizaţiei pentru colaborarea avută cu autorităţile române şi a subliniat progresele reuşite de România în procesul de aderare.
„Suntem într-un stadiu avansat, avem 23 de comitete care au fost parcurse, mai avem încă două comitete. Şi sper că împreună, în următoarele luni, vom reuşi să parcurgem şi aceste etape”, a spus Bolojan.
El a subliniat că în materia aderării la OCDE a existat un acord din partea tuturor forţelor politice.