Ionuţ Lianu, CEC Bank: Fidelis şi Tezaur nu „mănâncă” din depozite. Pe măsură ce românii devin mai bogaţi, cresc nevoile de investiţii.
Emisiunile de titluri de stat Fidelis şi Tezaur nu reduc neapărat economiile din depozitele bancare, ci reflectă maturizarea pieţei financiare şi creşterea apetitului pentru investiţii, spune Ionuţ Lianu, şeful Trezoreriei CEC Bank. Potrivit acestuia, economisirea şi investiţiile răspund unor nevoi diferite, iar pe măsură ce veniturile populaţiei cresc, tot mai mulţi români încep să migreze de la forme tradiţionale de plasament, precum imobiliarele sau depozitele, către instrumente financiare precum titlurile de stat şi acţiunile.
“Ca bănci, încercăm să ne poziţionăm pe segmentul de economisire, în sensul în care să oferim tot ce ar putea să îşi dorească un client în materie de economisire. Pe de altă parte, în momentul în care discutăm de titluri la 10 ani sau de acţiuni, aici clar este componenta de investiţii. Nouă ni se pare că piaţa se dezvoltă oarecum separat, în sensul în care nevoile de economisire sunt acolo şi vor continua să existe. Dar, pe măsură ce populaţia devine mai bogată, oamenii încep să aibă şi mult mai multe nevoi de investiţii”, a spus Ionuţ Lianu la ZF Capital Markets Summit 2026.
Ce a mai spus Ionuţ Lianu : ♦ Este un trend în creştere. Cred că orice bancă vizează practic ambele componente: există o zonă care se adresează nevoii de economisire, aceasta este cunoscută şi face parte din activitatea băncilor de zeci de ani, dar există şi această componentă de investiţii care creşte foarte, foarte rapid. ♦ În momentul de faţă, fiecare bancă încearcă să vină cu soluţii. De exemplu, noi încercăm să venim cu aplicaţii. Modul în care faci aceste investiţii trebuie să fie foarte facil şi rapid: să ai cotaţiile pe ecran, să nu fie nevoie să mergi la bancă pentru asta, să poţi tranzacţiona oricând. Aceasta este experienţa care există deja de 10–15 ani pe pieţele din Vest. Şi exact acest lucru vedem că vine şi la noi, încet, încet. ♦ Practic, ca bancă trebuie să poţi oferi şi această componentă, pentru a putea pune la dispoziţia clientului toată gama de servicii de care ar putea avea nevoie. Până la urmă, vrei să păstrezi clientul respectiv la tine. ♦ Referitor la situaţia din Golf, toată lumea aşteaptă deblocarea Golfului Persic. Cel puţin aceasta era discuţia în prima săptămână. Acum toată lumea încearcă să calculeze cât va dura această situaţie. Apetitul există. Trebuia să fie anul nostru. Dacă ne uităm însă la futures, vedem că sunt mult mai jos cotaţiile futures decât preţurile spot. Asta înseamnă că pieţele internaţionale aşteaptă în continuare o rezolvare relativ rapidă a situaţiei din Golf, ceea ce pentru noi ar fi esenţial, având în vedere mecanismul despre care vorbeam mai devreme, cel de transmisie prin preţul energiei. ♦ În ceea ce priveşte dobânzile, contextul este diferit faţă de 2022. Avem o economie care, mai ales pe componenta de consum, încetineşte. Chiar dacă avem şocuri inflaţioniste generate de preţurile resurselor, petrol şi gaze, trendul economiei era unul mai degrabă stagnant. Din acest motiv nu văd neapărat aceeaşi probabilitate de transmitere puternică în inflaţie şi ulterior în dobânzi. După ce trecem de acest şoc petrolier, situaţia ar putea fi chiar una mai favorabilă. Din punctul de vedere al dobânzilor, potenţialul pentru reducerea dobânzilor există în continuare. ♦ Ce vedem noi şi pe depozite şi pe titluri, e un comportament destul de pasiv al populaţiei, adică sumele ajunse la scadenţă tind să fie reinvestite.