ZF Capital Markets Summit este cel mai important eveniment anual dedicat pieţei de capital din România, ajuns în 2026 la cea de-a cincea ediţie. Partenerii ediţiei din acest an sunt Clifford Chance Badea, NOVA Power and Gas, Raiffeisen Bank, Agroland Group, AROBS Transilvania Software, PD Agrar, Electroalfa, Evergent Investments, Infinity Capital Investments, MetaWealth, Sphera Franchise Group, TTS Romania, Estinvest, Safety Coffee (by Safety Broker), JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
♦ Bursa 2.0, care începe să prindă contur cu un număr record de investitori, randamente superioare altor pieţe, apetit şi IPO-uri suprasubscrise de câteva zeci de ori, este aici. „Ce mi-aş propune să văd ar fi un român din fiecare familie care are un cont activ de tranzacţionare şi care are grijă de agoniseala familiei, nu aşteaptă doar ca statul să plătească, pentru că statul nu are cum să înmulţească banii la fel ca economia reală“, a spus Remus Vulpescu, CEO al BVB, în cadrul conferinţei ZF Capital Markets 2026.
La finalul anului 2025 erau înregistrate 285.582 de conturi de tranzacţionare, cel mai ridicat nivel din istoria pieţei locale şi de peste cinci ori mai mare decât în 2019. În paralel, indicele BET, cu tot cu dividendele distribuite de companiile din structură, a generat un randament anualizat de aproximativ 24% în ultimii cinci ani.
Din totalul investitorilor la BVB, 22% deţin doar titluri Fidelis, spune Remus Vulpescu, iar estimările oficiale arată că în S1/2026 numărul conturilor ar urma să crească la 300.000, ţinta pentru 2030 fiind de 500.000 de investitori. „Cel mai mare salt de mentalitate îl face investitorul de retail atunci când renunţă la produsul de economisire şi îşi mută agoniseala într-un instrument financiar listat. Acceptarea ideii că treci de la depozit bancar la un instrument financiar listat este cel mai mare pas, apoi vorbim doar de diversificare“, a adăugat Remus Vulpescu.
În continuare, un minus al bursei locale rămâne lipsa unei Contrapărţi Centrale şi implicit a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, motiv pentru care o parte dintre investitorii străini activi pe alte pieţe lipsesc aici. Remus Vulpescu spune că ţinta ar fi ca CCP să fie lansată în 2027, în condiţiile în care România este una dintre cele doar nouă pieţe europene de unde această instituţie lipseşte.
În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a pieţei, există toate premisele ca ea să rămână în continuare una dintre cele mai dinamice din regiune, cu atât mai mult cu cât Remus Vulpescu spune că există dosare de listare şi pentru acest an. „În perioada 2026–2030, cu outlook până în 2035, ne propunem să ducem piaţa de capital din România la nivelul de maturitate necesar pentru ca România să beneficieze pe deplin de marile oportunităţi pe care le aduce aderarea la OECD, în care credem foarte mult, precum şi de forţa investitorilor locali“.
Pe lângă noi listări ale companiilor private, capitol la care bursa a început să se mişte bine, piaţa aşteaptă noi listări ale unor companii de stat, cum a fost cea a Hidroelectrica, în 2023. Un exemplu dat de Călin Meteş, director adjunct al Franklin Templeton International Services, este Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, la care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar. „Vedem că şi în trecut, când au avut loc listări ale companiilor de stat, au avut loc în cadrul unui plan de ţară, fie că era vorba de intrarea în NATO, în UE, de atragerea fondurilor din PNRR şi acum de intrarea în OECD. Ar fi util un plan coerent de listare pentru companiile de stat, pentru ca piaţa de capital să atragă cât mai multe companii care să reflecte stadiul economiei naţionale“.
În final, dacă România reuşeşte să aibă un comportament predictibil din punct de vedere politic şi un brand de ţară, din punctul de vedere al companiilor listate şi al speech-ului public către investitorii instituţionali internaţionali, are toate ingredientele pentru dezvoltarea viitoare. „Cel mai mare risc este să nu avem curaj. Al doilea risc ar fi să nu ne vorbim ţara de bine. Fix acum am putea aduce investitori aici, când ai conflicte în alte zone. Al treilea risc este contextul geopolitic mondial şi stabilitatea politică internă“, a comentat Aurel Bernat, director executiv instituţii financiare şi investor relations la Banca Transilvania.