Bursa de la Bucureşti închide şedinţa de luni pe minus, în timp ce pieţele vestice cresc puternic după impulsul oferit de Trump. Scăderi pe barilul de petrol, preţul aurului şi „indicele fricii“ de pe Wall Street
♦ Randamentele titlurilor de stat americane pe zece ani au scăzut cu 7 puncte de bază, la 4,31%, reflectând o relaxare a pieţei după amânarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran. Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a închis şedinţa de luni 24 martie în scădere cu 0,56% după ce la deschidere a pierdut aproximativ 1,5%, într-o zi marcată de volatilitate ridicată pe pieţele internaţionale de capital. Evoluţia a venit în principal pe fondul deprecierilor înregistrate de Transelectrica (-3%), Antibiotice Iaşi (-2,8%), TeraPlast (-1,9%), Transgaz (-1,9%) şi BRD SocGen (-1,6%) , în timp ce lichiditatea a ajuns la 283,8 mil. lei.
Scăderile de pe piaţa locală s-au redus considerabil pe parcursul sesiunii, în timp ce bursele externe au trecut pe plus, alimentate de o schimbare a sentimentului investitorilor. Stoxx 600 Europe creştea spre finele sesiunii cu 2,2%, în timp ce sesiunea de pe Wall Street începea cu aprecieri similare pentru Dow Jones, S&P 500 şi NASDAQ. Între timp, preţul contractelor futures pe aur din SUA scădea cu 2,8%, ducând declinul din ultima săptămână la 11%.
Schimbarea de direcţie a pieţelor a venit după ce preşedintele SUA Donald Trump a anunţat că au avut loc discuţii „productive“ cu Iranul privind încheierea ostilităţilor şi că a decis amânarea pentru cinci zile a unor eventuale atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene. Teheranul a respins însă aceste afirmaţii, negând existenţa unor negocieri şi susţinând că Washingtonul a făcut un pas înapoi în urma ameninţărilor militare venite din partea Iranului.
Totuşi, pe piaţa energiei reacţia a fost imediată. Cotaţiile petrolului Brent au scăzut cu peste 10%, până în jurul nivelului de 95 de dolari pe baril, după ce anterior depăşiseră 110 dolari. Evoluţia vine după mai multe săptămâni de tensiuni în jurul strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul mondial, unde traficul a fost sever restricţionat. Incertitudinile privind reluarea fluxurilor au determinat inclusiv utilizarea rezervelor strategice de către statele consumatoare.
Indicele de volatilitate VIX — considerat un barometru al fricii în pieţele financiare, care măsoară aşteptările investitorilor privind fluctuaţiile viitoare ale pieţei americane — a scăzut luni cu până la 15%, semnalând o relaxare temporară a tensiunilor. Chiar dacă pieţele au reacţionat pozitiv, direcţia pe termen scurt depinde în continuare de evoluţiile din teren şi de eventualele negocieri, într-un climat în care lucrurile se pot schimba rapid de la o zi la alta, spun analiştii consultaţi de ZF.
Pe fondul acestor evoluţii, randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au înregistrat o scădere de 7 puncte de bază, ajungând la 4,31%, după ce vineri atinseseră cel mai ridicat nivel din iulie 2025. Aceasta indică o uşoară relaxare pe segmentul obligaţiunilor, pe fondul reducerii riscului perceput de investitori după anunţul amânării atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene, notează Reuters.