Actualul guvern condus de Ilie Bolojan, din care face parte şi vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu, are mandat până în primăvara lui 2027, după care, conform acordului de coaliţie, conducerea executivului va reveni PSD. Un IPO al CEC Bank presupune un proces de minimum 6-12 luni – prospect, intermediar autorizat, roadshow internaţional, aprobare ASF – ceea ce înseamnă că, pornit azi, ar ajunge în linie dreaptă exact când guvernul se schimbă. Iar CEC Bank este un instrument de politică publică prea valoros pentru orice guvern – credite preferenţiale, programe guvernamentale – pentru a fi lăsat uşor pe mâna disciplinei comerciale pe care o impune statutul de emitent listat.
Comunitatea pieţei de capital a primit joi un document pe care îl aştepta de câţiva ani: o notă de informare din cabinetul viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu, datată 15 aprilie 2026, în care Guvernul României pune pentru prima oară într-un document oficial lista companiilor de stat vizate pentru listare la Bursa de Valori Bucureşti, mecanismele preferate şi, cel mai important, estimări concrete ale banilor pe care statul i-ar putea încasa. Entuziasmul investitorilor este însă justificat doar parţial. Distanţa dintre un document guvernamental şi un IPO efectiv a mai dovedit, în România, că poate fi infinită.
Documentul, elaborat de cabinetul viceprim-ministrului şi prezentat în şedinţa din 15 aprilie, analizează companiile cu capital de stat eligibile pentru listare parţială şi propune guvernului demararea unor studii de fezabilitate. Raportul este explicit în privinţa aşteptărilor financiare: „La capitalizările bursiere din martie 2026, primele trei tranzacţii prioritare pot genera venituri orientative la bugetul de stat de 3-8 miliarde de lei“ – un ABB de 5-10% din Hidroelectrica, estimat la 3,1-6,2 mld. lei, un ABB de 5-7% din Romgaz, estimat la 2,2-3,1 mld. lei, şi un IPO al CEC Bank, cu volum de stabilit prin studiu de fezabilitate.