Bursă. De ce are România nevoie de o regulă clară pentru banii uitaţi ai acţionarilor: argumentele juridice şi economice ale prescripţiei de trei ani. Valeriu Stoica spune că argumentul că prescripţia îi prejudiciază pe micii acţionari este „un discurs fără legătură cu realitatea economică“. Juridic, sumele respective reprezintă drepturi de creanţă, nu de proprietate
Conferinţa din 22 aprilie 2026 de la Facultatea de Drept. De la stânga la dreapta: DragoŞ Bogdan – managing partener, Stoica & Asociaţii, Constantin RudniŢchi – jurnalist RFI România – moderator, Valeriu Stoica – director, Centrul pentru Studii de Drept Natural şi Analiză Normativă; founding partner, SToica & Asociaţii, Marian Nicolae – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti; fondator, Revista Română de Drept Privat, Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte România; vicepreşedinte, CFA România, Mihail BuŞu – Associate Professor, UNESCO Department for Business Administration; director, International Conference on Business Excellence, Faculty of Business Administration in Foreign Languages (FABIZ) Autor: Liviu Popescu 23.04.2026, 08:00
♦ Jurişti şi economişti reuniţi la Bucureşti au respins propunerea Senatului de a elimina termenul de prescripţie de trei ani introdus în 2025 pentru sumele rezultate din fracţiunile de acţiuni ale companiilor listate. Legea 238/2025, atacată pe motiv că ar prejudicia acţionarii proveniţi din cuponiada anilor '90, face de fapt exact contrariul, susţin ei
♦ Contextul: circa 18 milioane de români au devenit acţionari prin privatizarea în masă, iar jumătate sunt astăzi complet inactivi. Când o companie listată consolidează valoarea nominală a acţiunilor – cum vrea să facă Fondul Proprietatea, trecând de la 0,52 lei la 52 lei per acţiune – acţionarii care nu deţin multipli exacţi rămân cu fracţiuni convertite în bani, depuse într-un cont bancar. Întrebarea legislativă: cât timp stau acolo?
O conferinţă organizată pe 22 aprilie la Facultatea de Drept Bucureşti a adunat jurişti şi economişti în jurul unei întrebări aparent tehnice, dar cu implicaţii directe pentru funcţionarea pieţei de capital: ce se întâmplă cu sumele de bani lăsate de acţionari în conturile deschise de companiile listate după operaţiuni de consolidare a acţiunilor? Legea 238/2025 a dat un răspuns: banii se prescriu în trei ani. Cei prezenţi la conferinţă au explicat de ce această clarificare era necesară şi ce argumente juridice o susţin.
Ca de exemplu Fondul Proprietatea, care intenţionează să crească valoarea nominală a acţiunilor de la 0,52 lei la 52 de lei. Acţionarii care nu deţin multipli exacţi de o sută de titluri nu pot primi o acţiune întreagă după consolidare, ci o fracţiune care se converteşte în bani şi este depusă într-un cont bancar la dispoziţia lor.