Fostul combinat siderurgic Oțelu Roșu, achiziționat de Dorinel Umbrărescu în urma falimentului, va găzdui un laminor de ultimă generație, unic în Europa. Lucrările de revitalizare sunt în plină desfășurare, iar o macara gigant a fost adusă pe șantier pentru a demonta structurile existente.
Lucrările de modernizare a vechiului combinat Oțelu Roșu avansează rapid. Instalația de desprăfuire a fost deja demontată cu ajutorul unei macarale pe șenile Liebherr LR 1750, capabilă să ridice 750 de tone – echivalentul a peste 500 de autoturisme Logan. Imagini spectaculoase, filmate cu drone, sunt disponibile pe canalul de YouTube „Natură și Infrastructură”.
Macaraua, care poate fi echipată cu un braț principal de până la 140 de metri, este folosită pentru a demonta instalațiile de desprăfuire și cuptoarele masive. Acestea sunt piese monobloc, sudate și ruginite, care cântăresc zeci sau chiar sute de tone. Transportul Liebherr LR 1750 pe șantier necesită o flotă impresionantă de camioane, peste 30-40 de transporturi agabaritice, precum și o macara mai mică doar pentru a asambla utilajul gigant.
Dorinel Umbrărescu a achiziționat combinatul siderurgic Oțelul Roșu în stare de faliment. La începutul acestui an, Economica.net a anunțat că România va avea, în premieră europeană, cel mai nou laminor de produse lungi.
Grupul UMB, cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a preluat combinatul siderurgic Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin prin intermediul firmei Eco Wind Power. Tranzacția s-a finalizat în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, incluzând cheltuielile de procedură. Familia Umbrărescu intenționează să investească câteva sute de milioane de lei pentru a reporni activitatea combinatului, închis din 2012.
La Oțelu Roșu se vor produce fier beton striat și sârmă, materiale esențiale pentru activitatea principală a UMB Group, construcția de drumuri, viaducte și poduri. Grupul de societăți este implicat în majoritatea șantierelor de autostrăzi din România.
Combinatul are o istorie de peste 220 de ani, fiind atestat documentar din 1796, în perioada Imperiului Habsburgic. De-a lungul timpului, a trecut prin numeroase schimbări de proprietate și perioade de declin, culminând cu închiderea sa în 2012 din cauza datoriilor acumulate.