Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat vineri că Washingtonul examinează un aşa-numit "plan B", un plan militar, pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dacă în urma negocierilor Iranul refuză să deblocheze această arteră navigabilă, transmite agenţia EFE, relatează Agerpres.
„Ceea ce noi toţi sperăm este un acord prin care Iranul să deschidă strâmtoarea şi să abandoneze ambiţiile sale nucleare. Dar trebuie să avem şi un plan B, iar planul B este acesta: ce se întâmplă dacă Iranul refuză să deschidă strâmtoarea? În acel moment cineva va trebui să facă ceva în această privinţă şi există ţări reprezentate aici care se vor vedea afectate (de închiderea strâmtorii n.red) mai mult decât chiar Statele Unite”, a indicat şeful diplomaţiei americane, vorbind în faţa presei la o reuniune ministerială a NATO desfăşurată în oraşul suedez Helsingborg.
„Există şi alte ţări care sunt de acord cu mine asupra faptului că trebuie să începem să ne gândim la ce vom face dacă, în câteva săptămâni, Iranul decide că nu-i pasă, că va menţine strâmtoarea închisă, că va scufunda orice navă care nu i se supune sau nu-i plăteşte (o taxă pentru traversarea strâmtorii n.red). În acel moment, cineva va trebui să facă ceva în această privinţă”, a insistat Rubio.
El nu a dat detalii despre eventualele ţări care să-şi fi exprimat interesul de a participa alături de SUA la o operaţiune militară pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Nu ştiu dacă ar fi neapărat o misiune a NATO, dar ţările NATO ar putea contribui la ea”, a adăugat secretarul de stat american.
Dar el a subliniat că, deşi Statele Unite au capacitatea de a acţiona unilateral, ar prefera să facă acest lucru în cadrul unei coaliţii: „Statele Unite ar putea acţiona, dar există ţări care şi-au exprimat interesul să participe la aşa ceva şi cred că ar trebui să le acceptăm”, a susţinut Rubio.
El a făcut aluzie şi la o iniţiativă franco-britanică ce preconizează desfăşurarea unor dragoare de mine pentru a curăţa strâmtoarea odată ce ostilităţile, deocamdată suspendate printr-un armistiţiu, vor fi încetat printr-un acord ferm, dar a semnalat că mecanismul prevăzut în respectiva iniţiativă nu are în vedere scenariul în care Iranul refuză să coopereze.
„Avem un plan pentru momentul când focul va înceta. Dar ceea ce eu spun este că avem nevoie de un plan B pentru cazul în care focul va continua”, a rezumat secretarul de stat al SUA.
El a estimat vineri mai devreme că există un „uşor progres” în discuţiile cu Iranul, dar a avertizat că Statele Unite nu vor accepta sub nicio formă ca Teheranul să impună un sistem de taxare a navelor comerciale care traversează Strâmtoarea Ormuz.
În ziua precedentă, Franţa a reafirmat că respinge orice eventuală intervenţie a NATO pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, întrucât regiunea Orientului Mijlociu nu este acoperită de dispoziţiile Tratatului Atlanticului de Nord. În schimb, Franţa impulsionează, împreună cu Regatul Unit, o misiune multinaţională independentă faţă de NATO şi orientată către asigurarea navigaţiei „paşnice” în zonă, dar numai atunci când circumstanţele vor permite desfăşurarea unei astfel de misiuni, adică după ce ostilităţile vor fi oprite printr-o încetare a focului durabilă, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe.
Potrivit Iranului, 35 de nave comerciale, inclusiv petroliere, au tranzitat Strâmtoarea Ormuz în ultimele 24 de ore, în coordonare cu Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice, armata ideologică iraniană care a blocat traficul maritim prin acest coridor esenţial pentru comerţul energetic mondial imediat după ce SUA şi Israelul au declanşat atacurile aeriene asupra Iranului pe 28 februarie. Teheranul susţine că nu a blocat strâmtoarea. În practică însă, navele trebuie să se coordoneze cu punctele de contact iraniene şi li se permite trecerea doar printr-un coridor din proximitatea coastei iraniene. De asemenea, teama de atacuri – unele nave chiar au fost lovite de proiectile – şi creşterea preţurilor asigurărilor maritime descurajează traversarea strâmtorii.