Ministrul interimar de Externe al României, Oana Țoiu, a subliniat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a răspuns prompt apelului administrației Trump, prin care aliații sunt încurajați să contribuie mai activ la securitatea globală. România a permis utilizarea bazelor sale militare pentru „activități defensive” legate de tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz.
„România a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz”, a declarat Oana Țoiu jurnaliștilor americani. Șefa diplomației române a clarificat că sprijinul acordat de București se limitează la operațiuni precum realimentarea aeriană și nu implică o participare militară directă a României în vreun conflict.
„Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a afirmat Oana Țoiu, accentuând că țara participă la un efort comun de apărare și la demersuri diplomatice menite să asigure stabilitatea regională. Ministrul a subliniat importanța solidarității între aliați, mai ales în situații de criză care pot afecta securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, amintind de solicitările administrației Trump ca Europa să își asume un rol mai proeminent în domeniul securității, inclusiv în regiunea strategică a Orientului Mijlociu.
Țoiu a recunoscut existența unor neînțelegeri între Washington și anumite capitale europene, dar a insistat asupra necesității unui dialog consolidat în cadrul parteneriatului transatlantic. De asemenea, ministrul român a confirmat acordul Bucureștiului cu recomandările președintelui Trump privind majorarea bugetelor pentru apărare. România și-a atins deja ținta de 2% din PIB pentru apărare în mandatul anterior al lui Trump și intenționează să aloce, în medie, 3,4% din PIB anul viitor, prin investiții în achiziții militare și infrastructură strategică.
În cadrul aceluiași interviu, Oana Țoiu a abordat și incidentul recent din Galați. Analizele militare și chimice indică faptul că drona implicată era de fabricație rusească și ar fi făcut parte dintr-un atac amplu vizând infrastructura civilă ucraineană din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, calificându-le drept nefondate și cerând o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oana Țoiu a respins poziția Moscovei, punând sub semnul întrebării capacitatea unui stat agresor de a contribui la menținerea păcii. Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au condamnat atacul asupra României, iar Bucureștiul colaborează strâns cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.