Un caz ce ar putea fi studiat în universitățile de profil, demarat acum un deceniu cu o investigație a Comisiei Europene privind posibile restricții la exportul de gaze din România de către Transgaz, a ajuns într-o nouă etapă. Decizia anunțată vineri de Comisia Europeană de a modifica angajamentele asumate de compania de stat deschide calea către majorarea capacităților de tranzit pe teritoriul național, implicit către venituri suplimentare la buget și consolidarea prestigiului și rolului României ca hub energetic regional.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a explicat într-o discuție exclusivă cu reporterul Mediafax importanța acestei decizii și parcursul complex al acestui caz.
**Un deceniu de investigații și angajamente**
Acum zece ani, în iunie 2016, Transgaz a intrat în vizorul Comisiei Europene printr-una dintre cele mai ample inspecții desfășurate în domeniul concurenței. Investigația, declanșată oficial în iunie 2017, viza suspiciuni privind o posibilă întârziere strategică în dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine, menită să limiteze exporturile de gaze din România.
Investigația s-a încheiat în 2020 cu un rezultat favorabil pentru companie, care a evitat o sancțiune financiară masivă, echivalentă cu 10% din cifra de afaceri. Acest succes a fost posibil prin asumarea unor angajamente menite să crească capacitatea punctelor de interconectare pentru exportul de gaze naturale, în special către Ungaria și Bulgaria.
Comisia Europeană, după ce a consultat participanții la piață, a acceptat modificări aduse angajamentelor inițiale, vizând asigurarea accesului la volume semnificative de capacități de export. Transgaz s-a angajat să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an către Ungaria (la punctul Csanádpalota) și 3,7 miliarde de metri cubi pe an către Bulgaria (la punctele Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam). De asemenea, compania s-a angajat să nu discrimineze între tarifele de export și cele interne și să se abțină de la orice alt mijloc de împiedicare a exporturilor. Aceste angajamente au rămas în vigoare până la 31 decembrie 2026.
**Revizuirea angajamentelor: O nouă etapă spre flexibilitate**
În luna mai 2026, Transgaz a solicitat oficial o modificare a acestor angajamente, pentru a putea oferi capacități de export competitive, nu condiționate, pe două puncte de interconectare: unul cu Bulgaria și unul cu Ucraina. Comisia Europeană a acceptat această solicitare, permițând companiei să scoată la licitație pachete de rezervare de capacitate competitivă pe coridorul transbalcanic.
**Coridorul Vertical și beneficiile pentru România**
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a explicat că modificarea angajamentelor este crucială pentru operaționalizarea Coridorului Vertical, care permite tranzitul gazelor dinspre Marea Caspică (Azerbaidjan) și gazelor lichefiate (LNG) dinspre terminalele din Grecia și Turcia.
„Această capacitate condiționată încurca Coridorul Vertical, cu gazele din terminalele LNG, mai ales LNG-ul american adus în terminalele de la Revithoussa și de la Alexandroupolis”, a precizat Sterian.
El a subliniat că decizia CE aduce avantaje semnificative pentru Transgaz și pentru România: tranzitarea gazelor pe teritoriul național generează venituri pentru companie și taxe la bugetul de stat, crește rolul și prestigiul țării ca hub energetic în regiunea Europei Centrale și de Est, contribuie la ruperea dependenței de gazul rusesc și sporește securitatea aprovizionării cu gaze, în special pentru Republica Moldova.
„Crește rolul și prestigiul țării, devenim un jucător important în această zonă a Europei”, a concluzionat Sterian.
Cazul Transgaz a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai complexe gestionate de Direcția Generală pentru Concurență a Comisiei Europene, iar implementarea proiectelor strategice, precum conducta BRUA și racordarea Republicii Moldova la infrastructura europeană de gaze, subliniază importanța și viziunea companiei în securitatea energetică a regiunii.