Banca Națională a României (BNR) consideră că decizia Consiliului Concurenţei privind activitatea unor bănci pe piaţa monetară necesită clarificări suplimentare pentru a evita apariţia unor confuzii, aşteptări nerealiste sau acuzaţii nefondate care ar putea afecta stabilitatea financiară.
„Decizia Consiliului Concurenţei legată de activitatea bancară pe piaţa monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înţeles inclusiv de către specialişti, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, aşteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilităţii financiare. În primul rând, trebuie spus că investigaţia nu se referă în niciun aspect la Banca Naţională a României ca administrator al sistemului de tranzacţionare şi generator de norme şi regulamente de funcţionare. Cel puţin aşa precizează comunicatul Consiliului Concurenţei: „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcţiei BNR trebuie clarificate, mai ales că în informaţiile publice care au precedat atât decizia, cât şi în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmaţii neclare şi s-au ridicat întrebări legate de investigaţie. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR şi alţi membri ai Consiliului de administraţie au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigaţiei, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurenţă”, se arată în comunicatul semnat de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României.
De asemenea, în document se menţionează că este nevoie de clarificări pentru a nu lăsa ca neclarităţi să genereze atât controverse neîntemeiate, aşteptări nerealiste sau chiar efecte asupra stabilităţii financiare şi asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât şi din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situaţiei.
„De exemplu, preşedintele Consiliului Concurenţei, dl. Bogdan Chiriţoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanţe) consideră că (eventuala) diferenţă luată în discuţie în ceea ce priveşte cotaţia ROBOR este de fracţiuni de procent faţă de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenţii şi comentarii din spaţiul public, deja şi în anumite iniţiative legislative, se vorbeşte de diferenţe de procente, cu aşa zisa motivaţie că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât şi recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creşterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situaţii complexe generatoare de inflaţie globală care a impus la rândul ei creşteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, se precizează în comunicat.
Conform purtătorului de cuvânt al BNR, alte neînţelegeri au luat amploare în discuţia publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR.
„Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenţei cel puţin a următoarelor aspecte de consistenţă logică: Dacă, aşa cum susţine comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul şi normele care se aplică la nivelul pieţei monetare şi procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenţei şi legislaţia internaţională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat şi dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele şi regulamentele în funcţiune. Altfel, se subînţelege că regulamentul şi normele conţin prevederi în contradicţie cu legile respective şi deci declaraţia legată de corectitudinea regulamentelor e de neînţeles. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Concurenţei, „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”. Dacă ar fi fost vorba de aşa ceva, aceste situaţii ar fi fost uşor de înţeles de oricine. Dar argumente legate de „schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ” sau de „transparenţa prea mare” a tranzacţiilor sunt cel puţin contradictorii, fără alte explicaţii cu declaraţia citată iniţial. Ar reieşi în mod paradoxal că prea multă informaţie şi prea multă transparenţă sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurenţial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informaţii şi lipsa de transparenţă sunt considerate elemente care alterează climatul concurenţial”, se arată în comunicat.
În legătură cu „fracţiunile de procent” evocate de conducerea Consiliului şi considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurenţiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, el întreabă dacă trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere şi care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, faţă de cel publicat.
„De ce această judecată nu s-ar aplica şi pentru scăderea ROBOR – consistentă şi îndelungată în anumiţi ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic faţă de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidenţiat prin nivelul cotaţiilor, că evoluţiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislaţia permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate şi comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare”, se menţionează în document.
Potrivit sursei citate, Banca Naţională a României a susţinut demersul Consiliului Concurenţei punând la dispoziţie documentele solicitate şi explicând pe larg rolul şi implicarea Direcţiei Operaţiuni de Piaţă în administrarea şi buna funcţionare a pieţei monetare (şi valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (şi a cursului valutar).
„Monitorizarea pieţei monetare şi valutare şi publicarea nivelurilor de referinţă ale cursurilor valutare şi ale ROBOR/ROBID sunt în atribuţiile acestei direcţii. De asemenea, s-a explicat rolul Direcţiei Supraveghere şi modul de intervenţie al acesteia, dacă variaţiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual faţă de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncţie la nivelul managementului lichidităţii în bănci şi deci posibile probleme prudenţiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuaţiile pieţei, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care şi ele fac parte din inventarul intervenţionist de politică monetară (moral suasion) – aşa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declaraţie a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, „băncile au sărit calul în privinţa ROBOR”. Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculaţiilor că declaraţia ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privinţa pieţei monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcţionat vizibil, şi nimic mai mult! Deciziile Consiliului Concurenţei sunt extrem de importante şi pot avea implicaţii foarte serioase asupra stabilităţii financiare şi apetenţei pentru creditare, cu consecinţe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informaţie în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, se mai arată în comunicat.