Presiunile prețurilor ajung în prim-plan: Analiza săptămânală a economiei
**Canada – Mersul pe sârmă**
Banca Canadei a fost în centrul atenției săptămâna aceasta, menținând rata politicii monetare la 2,25%. A întărit un mesaj care a devenit din ce în ce mai clar: creșterea economică a Canadei este slabă, în timp ce riscurile inflaționiste rămân ridicate. Tonul anunțului a prezentat un echilibru atent. Decidenții politici au recunoscut că creșterea a dezamăgit în T1 și că oferta excedentară persistă, dar au semnalat că prețurile mai mari la petrol complică perspectivele inflaționiste, chiar dacă măsurile inflației de bază s-au redus recent spre țintă. Acest lucru lasă Banca Canadei într-un canal îngust pentru deciziile viitoare de politică monetară. Important este că Consiliul de Guvernare a păstrat opționalitatea în ambele direcții, notând că ar putea răspunde dacă creșterea se deteriorează mai accentuat sau dacă presiunile inflaționiste se filtrează în inflația de bază. Piețele au interpretat mesajul ca fiind moderat dovish (orientat spre relaxare monetară), prețurile pentru o creștere a ratei cu 25 de puncte de bază (pb) până la sfârșitul anului scăzând ușor după decizie. Amintim că, la începutul războiului, piețele anticipau până la trei majorări de câte un sfert de punct până în decembrie, deoarece preocupările legate de inflație dominau. În acest sens, așteptările pieței converg spre viziunea noastră conform căreia rata politicii monetare va rămâne neschimbată pe tot parcursul restului anului (Graficul 1).
În alte piețe financiare, așteptările inflaționiste și de majorare a ratelor în SUA au împins dolarul canadian (CAD) la un nou minim al ultimelor 7 luni (0,7140/USD), în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale canadiene au scăzut cu aproximativ 10 pb pe întreaga curbă. Dincolo de politica monetară, datele acestei săptămâni au oferit câteva semnale constructive. Surplusul comercial de bunuri al Canadei din aprilie s-a extins pentru a doua lună consecutiv, ajungând la cel mai mare surplus de la începutul anului 2025. Deși prețurile mai mari la petrol au jucat un rol, detaliile au fost încurajatoare: volumele de export au crescut în continuare, iar câștigurile recente sunt destul de larg răspândite (Graficul 2). Cu alte cuvinte, dinamica exporturilor subiacente s-a îmbunătățit după un început de an slab. Rezultatul este că comerțul net pare acum pregătit să contribuie pozitiv la creșterea din T2, inversând presiunea din T1. Această îmbunătățire vine exact când se apropie revizuirea CUSMA din 1 iulie. La acest stadiu, o reînnoire în timp util pare improbabilă, negocierile nefiind încă demarate în mod substanțial. Cu toate acestea, ratarea termenului limită nu implică prăbușirea acordului. În schimb, CUSMA ar rămâne în vigoare și ar trece la revizuiri anuale continue, ridicând spectrul negocierilor prelungite și al incertitudinii comerciale continue. Pentru economia canadiană, acest lucru înseamnă că contextul rămâne nesigur, afectând încrederea afacerilor și deciziile de investiții pe termen scurt.
Publicarea bilanțului național pentru T1 de vineri a adăugat o altă piesă puzzle-ului. Valoarea netă a gospodăriilor a crescut cu 1,3% trimestrial, în timp ce raportul de deservire a datoriei a urcat la 14,8%, subliniind că, deși gospodăriile continuă să susțină activitatea, poverile mari ale datoriilor sunt o constrângere pentru multe. Privind împreună, evoluțiile acestei săptămâni indică o economie care își recapătă echilibrul, dar nu încă suficient de puternică – sau stabilă – pentru a declara că perioada de slăbiciune a trecut.
**SUA – Presiunile prețurilor ajung în prim-plan**
Tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat și apoi s-au atenuat din nou săptămâna aceasta, președintele Trump amenințând noi lovituri asupra Iranului și apoi retrăgându-le, deoarece a remarcat progrese către un acord. Prețurile petrolului WTI, care se menținuseră în apropierea nivelului de 90 USD/baril, au scăzut brusc spre 85 USD/baril. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut, de asemenea, inițial, reflectând speranța că o rezolvare a conflictului ar limita răspândirea șocului energetic în așteptările inflaționiste generale, dar și-a recuperat o parte din terenul pierdut mai târziu în săptămână, pe măsură ce investitorii au digerat un nou raport de inflație ferm.
Raportul CPI din mai a fost cel mai clar indiciu că presiunile inflaționiste continuă să crească. Inflația generală a accelerat la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani – 4,2% anual (Graficul 1). Costurile mai mari ale energiei au reprezentat cea mai mare parte a acestei creșteri. Creșterea inflației de bază a fost mai moderată, dar rata anuală a depășit totuși ținta (2,9% anual), susținând o politică monetară de tip „mai mult timp la același nivel” (higher for longer).
Analizând detaliile, sectorul locuințelor s-a răcit după creșterea excepțională din aprilie, iar prețurile bunurilor de bază au scăzut, dar serviciile non-locative au rămas ferme. Presiunea inflaționistă a fost evidentă și în sondajul NFIB privind micile afaceri, unde o proporție tot mai mare de firme a raportat că și-a majorat prețurile medii de vânzare și că intenționează să facă noi creșteri în lunile următoare. Acest lucru susține viziunea că costurile mai mari ale energiei și ale inputurilor încep să se răspândească dincolo de pompa de benzină.
Locuințele au oferit un respiro modest de la știrile neplăcute legate de inflație. Vânzările de locuințe existente au crescut cu un solid 3,2% în mai, ajungând la cel mai înalt nivel de la decembrie. Cu toate acestea, puțin s-a schimbat în imaginea generală, activitatea fluctuând în jurul valorii de 4 milioane de unități pentru al treilea an consecutiv, iar creșterea prețurilor locuințelor rămânând în ritm lent.
Semnalele din piața muncii au fost, între timp, mixte. Cererile inițiale de șomaj au crescut pentru a treia săptămână consecutiv, dar au rămas în general într-un interval restrâns, în timp ce cererile continue rămân scăzute în termeni istorici. Semnalele din sondajul privind micile afaceri, cu toate acestea, au fost mai puțin încurajatoare pe acest front. Micile afaceri indică o încetinire a creării de locuri de muncă în viitor, posturile vacante și planurile de angajare scăzând recent, în mijlocul unei creșteri a preocupărilor legate de inflație (Graficul 2).
În concluzie, efectele conflictului din Orientul Mijlociu continuă să se reflecte în date, iar acest lucru devine din ce în ce mai greu de ignorat pentru Fed. Viziunea noastră este că inflația de bază va rămâne probabil ridicată până la sfârșitul anului, susținând argumentul unei pauze extinse a Fed. Săptămâna viitoare marchează prima ședință FOMC a lui Kevin Warsh în calitate de președinte. Piețele vor urmări nu numai un semnal clar privind ratele dobânzii, ci și indicii despre modul în care intenționează să comunice. Warsh și-a indicat preferința pentru o schimbare a strategiei de comunicare, cum ar fi posibilitatea de a nu organiza conferințe de presă după fiecare ședință a Fed. Anticipăm că comitetul va transmite o poziție de politică monetară „mai mult timp la același nivel” în actualizarea Proiecțiilor Economice, care reflectase 25 pb de relaxare în acest an și anul următor. Este, de asemenea, probabil să renunțe la biasul său de relaxare în declarație. Această schimbare anticipată ar aduce Fed mai aproape de prețurile pieței, care acum reflectă o șansă egală între „nicio acțiune” și o majorare de 25 pb până la sfârșitul anului.