Industria globală a vehiculelor electrice (EV) se confruntă cu un risc disproporționat provenit din potențiala perturbare a aprovizionării cu cobalt. Deși adoptarea bateriilor fără cobalt, precum cele de tip LFP (Litium-Fier-Fosfat), este în creștere, aproape jumătate dintre vehiculele electrice fabricate în prezent se bazează încă pe baterii cu cobalt, lăsând producătorii auto expuși unor vulnerabilități semnificative ale lanțului de aprovizionare.
Mai exact, piața cobaltului este extrem de fragilă. Aproximativ 70-75% din aprovizionarea globală provine din Republica Democratică Congo (RDC), iar majoritatea procesării și rafinării este controlată de China. Această concentrare creează blocaje geopolitice și operaționale majore. Un studiu recent avertizează că șocurile în lanțul de aprovizionare cu cobalt ar putea declanșa efecte de undă globale, care se extind mult dincolo de legăturile comerciale directe, făcând industria EV mai vulnerabilă la schimbări de politică, restricții la export și perturbări miniere decât se estima anterior.
În 2020, sectorul vehiculelor electrice a marcat o schimbare importantă odată cu adoptarea pe scară largă a bateriilor fără cobalt de către producătorii de top. Tesla Inc. a trecut oficial la LFP pentru vehiculele sale cu autonomie standard, în timp ce rivalul său chinez, BYD Company, a introdus faimoasele baterii „Blade”. Acest lucru a declanșat o adoptare masivă a bateriilor LFP în industrie. Acestea au contribuit la reducerea costurilor de producție, au eliminat dependența de materiale scumpe și etic problematice, precum cobaltul și nichelul, și au îmbunătățit durabilitatea bateriilor.
Cu toate acestea, aproximativ 45% din vehiculele electrice actuale folosesc chimii tradiționale bazate pe cobalt, în special NMC (Nichel-Mangan-Cobalt) și NCA (Nichel-Cobalt-Aluminiu), datorită densității energetice mai mari. Și tocmai această categorie de producători de EV se află într-un pericol mai mare de a se confrunta cu perturbări acute ale lanțului de aprovizionare, conform unui nou studiu.
Studiul, realizat de Societatea Chineză pentru Științe ale Mediului, indică faptul că rețeaua globală de cobalt este mult mai interconectată și vulnerabilă decât se presupunea. O singură perturbare în lanțul de aprovizionare ar putea declanșa un efect de domino la nivel mondial. Vulnerabilitatea pieței cobaltului este amplificată de blocaje geografice. RDC domină aprovizionarea globală, iar liniile de aprovizionare din regiunile Katanga și Lualaba Copperbelt sunt extrem de susceptibile la greve, schimbări geopolitice și limite la export.
Mai mult, producția de cobalt este strâns legată de cea a cuprului și nichelului, deoarece aproximativ 94% din cobalt este obținut ca produs secundar al mineritului de cupru (50%) și nichel (44%). Aceasta înseamnă că producția de cobalt este influențată de prețurile cuprului și nichelului, nu neapărat de cererea directă din partea bateriilor EV. Prin urmare, o scădere a prețurilor la cupru sau nichel ar putea reduce semnificativ oferta de cobalt.
Pe partea de mijloc și finală a lanțului, operațiunile de rafinare și producție a materialelor pentru baterii pe bază de cobalt sunt aproape monopolizate de China. Aproximativ 94% din rafinarea și procesarea cobaltului este controlată de companii chineze, care au investit masiv în achiziții miniere externe și infrastructură de rafinare subvenționată. Prin strategii precum „Going Out” și Inițiativa „Belt and Road” (BRI), firmele chineze au preluat controlul asupra a aproximativ 15 din cele 17 operațiuni majore de minerit de cobalt din RDC.
China a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a folosi resursele critice ca instrument geopolitic. Restricțiile la export impuse anul trecut asupra galiului, germaniului și antimoniului sunt un exemplu. Similar, restricții asupra cobaltului și altor minerale critice ar putea destabiliza rapid sectorul global al vehiculelor electrice.
Potrivit studiului, lanțurile de aprovizionare cu cobalt prezintă o structură „robustă, dar fragilă”. Sistemul poate rezista la multiple perturbări mici și aleatorii, însă rămâne extrem de vulnerabil la șocuri țintite care afectează nodurile critice. Cercetătorii au constatat că perturbările în lanțurile de aprovizionare cu cobalt și alte minerale critice se extind mult dincolo de relațiile comerciale directe. Odată ce o perturbare apare, ea poate genera un efect de cascadă, creând o rețea de potențiale eșecuri de aproximativ patru ori mai mare decât rețeaua comercială fizică. Aceasta duce la o subestimare severă a impactului unei defecțiuni într-o parte a sistemului asupra celorlalte. Țările cu baze mari de producție sau rafinare, precum China și SUA, pot provoca perturbări globale masive prin schimbări de politică, în timp ce țările cu volume de producție mai mici, dar cu dependențe ridicate, cum ar fi Africa de Sud, Indonezia și Mexic, sunt foarte expuse la șocuri aleatorii.