Frauda cu facturi generate de inteligența artificială în creștere explozivă
Ceea ce odată necesita competențe tehnice avansate, precum manipularea foto, pentru a comite fraudă cu facturi, a devenit acum accesibil oricui grație inteligenței artificiale (AI). Într-un timp extrem de scurt, AI-ul a devenit principala unealtă folosită pentru astfel de înșelăciuni.
Conform unor studii recente, una dintre problemele majore este apariția și proliferarea facturilor false generate de AI. Datele de la AppZen, un furnizor de soluții de management al cheltuielilor, arată o creștere fulminantă: proporția facturilor false identificate pe platforma lor ca fiind generate de AI a trecut de la 0% la 70,8% în doar puțin peste un an. Aceasta nu înseamnă că frauda cu deconturi ghidată de AI a crescut cu acest procent, ci mai degrabă că, atunci când o factură este identificată ca fiind frauduloasă, este, aproape întotdeauna, generată de AI.
Concret, pe platforma enterprise a AppZen, care semnalează facturile suspectate de fraudă, 0% erau generate de AI în martie 2025. Până la jumătatea lunii mai 2026, acest procent a atins 70,8%. Aceste date se bazează pe 1.471 de facturi false generate de AI, depuse de 745 de angajați din 174 de companii, pretinzând rambursarea unor cheltuieli fabricate în valoare totală de 148.143 de dolari. Anterior, frauda cu facturi era dominată de șabloane de pe site-uri specializate și servicii online mici. Acestea reprezentau 95-100% din facturile interceptate de regula "fake_receipt_check" a AppZen. Până în mai 2026, ele au ajuns să reprezinte doar 29% din total. "Pragul" s-a atins în aprilie 2026, moment în care generatoarele de imagini AI au devenit instrumentul principal de falsificare.
Această creștere a fost extrem de bruscă. În trimestrul al doilea al anului 2025, facturile false generate de AI reprezentau 26% din elementele semnalate. Procentul a scăzut la 11% în trimestrul al patrulea din 2025, a crescut ușor la 13% în trimestrul al patrulea din 2026 (probabil o eroare de tipar, se referă la 2025), apoi, în aprilie 2026, a explodat la 39%, iar mai puțin de o lună mai târziu, a urcat la 71%.
Schimbarea a afectat nu doar modul în care oamenii comit fraude, ci și sumele implicate. Raportul indică faptul că valoarea per factură este remarcabil de consistentă pe regiuni, cu o medie de aproximativ 100 de dolari în fiecare mediu, și o mediană de aproximativ 32 de dolari. În comparație, facturile false de pe site-uri cu șabloane (metoda mai veche înlocuită) aveau o medie de 182 de dolari fiecare, aproape dublu. Per ansamblu, frauda cu deconturi generată de AI este un tipar de atac cu volum mare și valoare mică, deliberat dimensionat pentru a trece sub pragurile de auto-aprobare ale majorității companiilor. Pot fi mai mici, dar sunt mult mai numeroase.
Datele platformei se aliniază perfect cu datele sondajului realizat de Emburse, care a consultat 2.000 de angajați din SUA și Marea Britanie. Aceștia au constatat că 34% dintre respondenți recunosc că au folosit AI pentru a genera o factură falsă pentru o cheltuială de afaceri. Angajații din SUA au raportat acest comportament într-o proporție mai mare, 40% declarând că au făcut acest lucru, comparativ cu 29% dintre respondenții din Marea Britanie. Mai mult, 40% spun că au folosit unelte AI finanțate de angajatorul lor pentru a genera aceste facturi, în timp ce 9% și-au creat propriile unelte AI pentru a genera facturi false. Mai specific, Emburse a constatat că 19% au folosit AI pentru a fabrica complet o achiziție, 15% pentru a crește valoarea unui articol achiziționat, iar 6% au folosit AI pentru a înlocui o factură pierdută pentru o achiziție reală.
"AI face ca fabricarea facturilor și ocolirea controalelor tradiționale să fie mai ușoară ca niciodată, așa că organizațiile au nevoie de o abordare mai proactivă, centrată pe AI, pentru gestionarea cheltuielilor. Cu AI-ul tot mai folosit pentru a crea facturi false convingătoare și a manipula datele de decontare, singura apărare eficientă este prevenirea și detectarea bazată pe AI," a declarat Michele Shepard, chief revenue officer la Emburse. "Organizațiile care nu folosesc AI vor fi într-un dezavantaj semnificativ în identificarea și oprirea acestor amenințări emergente. Identificarea fraudei și abuzului în deconturi rămâne critică, dar cea mai eficientă strategie este prevenirea cheltuielilor neconforme înainte ca acestea să apară, prin politici clare, rambursări rapide, carduri virtuale și controale bazate pe AI care îmbunătățesc experiența angajaților, sporind în același timp vizibilitatea pentru echipele financiare."
În ceea ce privește motivele acestei creșteri bruște, cel puțin o parte din vină poate fi atribuită condițiilor economice generale. Întrebați dacă au făcut vreodată o achiziție personală și au prezentat-o ca pe o cheltuială de afaceri din cauza situației lor financiare, 22% dintre respondenții în general au răspuns afirmativ. Alți 22% au spus că s-au gândit să facă acest lucru, dar au ales în cele din urmă să nu o facă. Sondajul a menționat că 76% dintre respondenții din SUA și 74% dintre respondenții din Marea Britanie s-au declarat oarecum sau foarte preocupați de finanțele lor personale.
Mulți nu par să simtă vinovăție, considerând acest comportament ca nefiind deosebit de dăunător pentru angajator și, în unele cazuri, susținând că îi face lucrători mai buni. Sondajul a constatat că falsificarea facturilor îi face mai eficienți la locul de muncă, 28% spunând că îi ajută să învețe AI mai repede, iar 16% spunând că pur și simplu profită de bugetele mari și subutilizate pentru token-uri.
Dar, dincolo de acestea, joacă un rol și un fel de "malice". Sondajul a constatat că 18% sunt motivați de frică sau răzbunare, declarând că profită de uneltele AI pentru viața personală deoarece cred că angajatorii le vor înlocui rolul cu AI. Un procent suplimentar de 22% folosește unelte AI plătite de angajator pentru a aplica la alte joburi. Bazat pe datele istorice ale Emburse, această tendință pare să crească, în special în rândul lucrătorilor mai în vârstă, de peste 55 de ani: cei care au recunoscut "cheltuieli de răzbunare" în acest grup au crescut de la 4% în 2024 la 11% în 2026.
Cu toate acestea, un alt factor ar putea fi procesul de rambursare în sine și presiunile financiare asociate. Emburse a constatat că 51% dintre respondenții din SUA și 45% dintre respondenții din Marea Britanie au suportat taxe de descoperit de cont, taxe de plată întârziată, taxe suplimentare sau dobânzi la cardul de credit în timp ce așteptau rambursarea; 29% dintre respondenții din SUA și 21% dintre respondenții din Marea Britanie au suportat dobânzi la cardurile de credit personale din cauza întârzierii rambursării; iar 23% dintre respondenții din SUA și 16% dintre respondenții din Marea Britanie au amânat achiziții personale sau plăți de facturi în timp ce așteptau să fie rambursați.
"În majoritatea cazurilor, angajații nu folosesc intenționat greșit instrumentele AI corporative. În multe situații, au fost încurajați să adopte rapid AI și să îl integreze în viața lor de zi cu zi. Provocarea reală pentru angajatori nu este comportamentul greșit, ci lipsa de vizibilitate. Când angajații folosesc AI finanțat de companie pentru tot, de la sarcini personale la căutarea unui loc de muncă, organizațiile au nevoie de o înțelegere mai clară a ceea ce se cumpără, cum este folosit și dacă generează valoare," a spus Shepard. "Pe măsură ce cheltuielile cu AI continuă să crească, liderii financiari și tehnologici vor avea nevoie de același nivel de supraveghere și responsabilitate pe care l-au cerut dintotdeauna pentru orice altă categorie de cheltuieli de afaceri."
Deși facturile false generate de AI sunt relativ noi, ele au deja un impact major. Documentele false generate de AI au devenit atât de sofisticate încât chiar și profesioniștii instruiți au dificultăți în a distinge ce este real și ce nu. De exemplu, un studiu recent a constatat că 32% dintre profesioniștii financiari din SUA și Marea Britanie spun că nu ar putea recunoaște o factură falsă de la un generator de imagini AI dacă ar întâlni una. Sondajul a constatat, de asemenea, că 42% dintre profesioniștii financiari au suspectat un coleg că a depus o factură falsă sau modificată, în timp ce 34% spun că au fost presați să aprobe o cheltuială care nu părea legitimă.