Pe 24 iunie, Venezuela a fost lovită de o serie rară de evenimente seismice: două cutremure puternice, cu magnitudinea 7.2 și 7.5, s-au produs la un interval de doar 39 de secunde unul de celălalt. Primul cutremur a avut epicentrul în Yaracuy, iar la scurt timp, un al doilea seism, chiar mai intens, a zguduit aceeași regiune. Ambele au avut loc la o adâncime mică, între 10 și 20 de kilometri, ceea ce a amplificat energia eliberată la suprafață și a permis undelor seismice să fie resimțite pe distanțe mari, inclusiv în Columbia, nordul Braziliei și pe insule caraibiene precum Aruba, Bonaire și Curacao.
Deși un singur cutremur ar fi cauzat pagube, combinația celor două „lovituri” a creat condițiile ce au dus la colapsul multor clădiri și au îngreunat eforturile de salvare a supraviețuitorilor, în timp ce numărul victimelor creștea.
**Explicația Tehnică: Plăci Tectonice, Daune și Rezonanță**
Verónica Cañas, o locuitoare din Caracas, povestește cum abia a avut timp să-și ia fiul de 6 ani și să-și pună pantofii înainte de a fugi din apartament. În timp ce cobora scările, pereții au început să crape și fațada clădirii a început să se prăbușească. La câțiva kilometri distanță, în Altamira, Eduardo Burger, în vârstă de 50 de ani, a privit cum o clădire se clătina violent, în timp ce alta se dezintegra. Niciunul dintre ei nu știa că nu era vorba de un singur cutremur, ci de un fenomen rar.
Alan Damián Sánchez Pulido, inginer civil specializat în evaluarea daunelor structurale, explică faptul că, deși Venezuela se află la granița dintre Placa Caraibilor și Placa Sud-Americană, cutremure de o asemenea magnitudine sunt relativ rare. Mișcarea paralelă între aceste plăci tectonice, diferită de subducția întâlnită în alte zone precum Mexic, ar fi cauzat acest fenomen rar. „Este un fenomen foarte rar, dar probabilitatea nu este zero”, afirmă Sánchez Pulido.
Ceea ce a surprins cel mai mult nu a fost doar apariția a două cutremure majore, ci și intervalul extrem de scurt dintre ele. Acest interval a fost factorul cheie în distrugerea cauzată. „Multe structuri au suferit un anumit tip de daună de la primul cutremur. Acest lucru nu înseamnă că daunele au fost extinse, dar orice daune modifică comportamentul original pentru care au fost proiectate. Când un alt cutremur de magnitudine similară lovește imediat după, nu mai există nicio oportunitate de a consolida, inspecta sau repara structura. Ca urmare, aceasta nu mai funcționează conform intenției”, explică inginerul.
Acest lucru explică scenele observate de Eduardo Burger: „Clădirea San Miguel a început să se prăbușească. Pereții de la primul și al doilea etaj s-au rupt și au căzut chiar unde stăteam.”
**Aceeași Stradă, Daune Diferite**
Cu toate acestea, nu toate clădirile au fost afectate în mod egal. Sánchez Pulido subliniază că fiecare clădire are un „perioadă naturală de vibrație”, o frecvență la care tinde să oscileze. Când această frecvență se potrivește cu o parte din energia eliberată de un cutremur, apare un fenomen numit rezonanță, care poate amplifica semnificativ mișcarea structurii. Inginerul compară acest lucru cu un pahar de sticlă care se sparge atunci când o voce atinge frecvența potrivită. „Când o clădire intră în rezonanță cu cutremurul – indiferent de rezistența structurală sau de calitatea proiectării – apare acest fenomen de rezonanță, iar o clădire care ar fi mișcat doar puțin din cauza cutremurului ajunge să se miște mult mai mult.
Calitatea construcției nu este singurul motiv pentru care unele clădiri au cedat, în timp ce altele au rămas în picioare. O altă variabilă o reprezintă tipul de sol pe care au fost construite. Fiecare tip de sol – fie stâncos, moale sau argilos – alterează modul în care undele seismice ajung la suprafață și, implicit, reacția clădirilor. Sánchez Pulido atrage atenția asupra faptului că reglementările din Venezuela nu includ un nivel de detaliu comparabil cu cel din alte țări. „În Mexico City, există instrumente dezvoltate de Institutul de Inginerie al UNAM care ne permit să determinăm cu mare precizie cum se va comporta solul în diferite zone... Când construim structurile noastre, le adaptăm specific solului în care vor fi construite. Din păcate, analizând reglementările din Venezuela, am constatat că nu sunt nici pe departe la fel de specifice”, notează el. Această diferență poate influența comportamentul clădirilor în timpul unui cutremur de intensitate ridicată, mai ales în cazul unui fenomen atât de neobișnuit precum un dublu cutremur.
**A Reveni sau Nu: Incertitudine în Urma Cutremurului**
În timp ce experții încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, mii de familii sunt în incertitudine cu privire la posibilitatea de a se întoarce la casele lor, din cauza preocupărilor legate de integritatea structurală. Acesta este cazul Veroníei Cañas din Caracas: „Slavă Domnului suntem bine, dar suntem în afara casei noastre deoarece atât apartamentul, cât și structura clădirii au fost avariate. Așteptăm încă o agenție să vină și să evalueze situația.” Carolina Armas, în vârstă de 55 de ani, se află într-o situație similară. După ce a părăsit clădirea împreună cu familia, s-a refugiat la rude, așteptând inspecția Protecției Civile. „Sunt multe fisuri adânci în clădirea mea”, mărturisește ea. „Am sunat personal Protecția Civilă să evalueze daunele clădirii, dar au trecut mai bine de 12 ore și nimic nu s-a întâmplat.”
Eduardo Burger recunoaște eforturile salvatorilor, vecinilor și personalului de urgență, dar consideră că în primele ore a lipsit o coordonare eficientă. De asemenea, lipsa echipamentelor a complicat eforturile de salvare. Burger povestește că unii voluntari i-au spus că le lipsesc unelte de bază pentru a curăța dărâmăturile. Organizațiile umanitare au semnalat și ele o lipsă de provizii. Potrivit organizației umanitare internaționale Project Hope, printre cele mai urgente nevoi se numără pansamente, materiale pentru suturi, medicamente și unelte specializate pentru eliberarea persoanelor prinse sub dărâmături.
**Răspunsul la Urgență**
Cañas, Armas și Burger remarcă faptul că cetățenii au început să intervină pe cont propriu, de la livrarea de ajutoare la crearea de platforme digitale pentru găsirea persoanelor dispărute. Și alte țări oferă sprijin. SUA au anunțat un angajament de 150 de milioane de dolari pentru a gestiona urgența: 50 de milioane de dolari vor fi distribuiți prin organizații precum World Vision și Samaritan's Purse, iar alți 100 de milioane de dolari vor fi contribuiți la un fond al Națiunilor Unite pentru Venezuela. Mexicul a trimis 250 de militari, cinci câini specializați în căutare, patru avioane și o dronă de căutare-salvare, în timp ce Spania a desfășurat echipe din Unitatea Militară de Urgență și personal de ajutor pentru a consolida eforturile de căutare, salvare și asistență umanitară.
Pentru inginerul Sánchez Pulido, cea mai importantă lecție pentru planificarea viitorului este construirea unei culturi a prevenirii. „Adesea, ne preocupăm de un cutremur doar după ce s-a întâmplat, iar dacă trece mult timp fără unul major, încetăm să mai facem exerciții, încetăm să respectăm ghidurile Protecției Civile și uităm că se poate întâmpla oricând”, avertizează el. Deoarece cutremurele sunt imposibil de prezis cu mult timp înainte, Sánchez Pulido subliniază: „Important este să știm cum să reacționăm.”