Uniunea Europeană a rămas divizată sâmbătă cu privire la modul de reacție la situația umanitară catastrofală din Fâșia Gaza și ce măsuri să ia împotriva Israelului, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Copenhaga.
Comisia Europeană a propus suspendarea finanțării cercetării pentru companiile israeliene după ce o analiză internă a UE a concluzionat că acțiunile Israelului în teritoriul asediat încalcă un acord UE-Israel care obligă ambele părți să respecte drepturile omului. Germania s-a numărat printre țările care au blocat adoptarea măsurii.
Ministrul german de externe, Johan Wadephul, a subliniat că Berlinul nu este pregătit să susțină propunerea de sancțiuni pentru moment.
Măsura planificată este puțin probabil să aibă vreo influență asupra procesului decizional politic al Israelului și asupra acțiunilor militare din Fâșia Gaza, a declarat Wadephul. Acesta este motivul pentru care Germania nu este convinsă de propunere, a spus Wadephul. Ministrul a subliniat că Germania restricționează în schimb livrările de arme către Israel. "Cred că aceasta este o măsură foarte țintită, care este foarte importantă și foarte necesară", a spus el.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că este "nu foarte optimistă" că se va ajunge la un consens cu privire la modul de reacție la războiul din Gaza, deoarece o propunere "destul de blândă" pe care a făcut-o de a suspenda finanțarea cercetării nu a reușit să atingă majoritatea necesară.
Planurile ar trebui să fie aprobate de o așa-numită majoritate calificată, adică de cel puțin 15 dintre cele 27 de state membre ale UE care reprezintă cel puțin 65% din populația blocului. Acest lucru oferă Germaniei, care este cel mai mare stat al UE, cu o populație de 83,5 milioane de locuitori, un cuvânt greu de spus. "Când suntem divizați, nu avem o voce unitară. Dacă nu aveți o voce unitară, atunci pe această temă nu avem [o] voce pe scena globală", a adăugat ea.
În timp ce unele țări UE, precum Germania și Austria, ezită încă să susțină sancțiunile, alte câteva țări, printre care Danemarca, Spania și Irlanda, fac presiuni pentru o poziție mai dură. "Acum trebuie să transformăm cuvintele în fapte", a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, care a găzduit reuniunea.
"Considerăm Israelul un prieten și poporul israelian un prieten. Dar avem o problemă cu guvernul actual", a adăugat el. Danemarca este pregătită să restricționeze comerțul cu Israelul, să impună o interdicție asupra produselor din așezările israeliene din Cisiordania sau să impună sancțiuni miniștrilor israelieni, a spus Rasmussen. El a recunoscut totuși că atingerea unui consens cu privire la aceste măsuri "probabil că nu este realizabilă", adăugând că problema UE este că "nava lentă din convoi decide viteza".