Tensiunile din coaliție cu privire la unele măsuri din pachetul de restructurare a administraţiei locale, alături de încheierea sezonului de raportări financiare – care a adus atât rezultate bune, cât şi semnale de slăbiciune în anumite sectoare – au determinat scăderi pe piaţa de capital în prima şedinţă a lunii septembrie, care de altfel istoric este una de scăderi pentru burse.
Astfel, indicele principal BET a pierdut 1% pe 1 septembrie, într-o zi în care vânzările au depăşit cumpărările, ceea ce a pus presiune pe cotaţii şi a determinat ca soccietăţile listate să înregistreze o diminuare a valorii de piaţă de circa 2 miliarde de lei într-o singură şedinţă la circa 281 mld. lei, arată datele bvb.ro.
Scăderile pentru companiile din BET au fost cuprinse între 0,5% şi aproape 5%, arată datele agregate de ZF pe baza BVB.ro. Printre cele mai afectate acţiuni s-au numărat MedLife (M), cu un declin de 4,2%, şi Romgaz (SNG), în scădere cu 2,6%, în timp ce Transgaz (TGN) şi Antibiotice (ATB) au pierdut în jur de 2–3%. Petrom (SNP) şi Hidroelectrica (H2O), cele mai mari companii din energie, au coborât cu circa 1% fiecare. În contrast, Banca Transilvania (TLV) a urcat uşor, cu 0,22%, fiind printre puţinele acţiuni pe verde.
„În principiu, rezultatele companiilor pe primul semestru sunt mixte, cu zone de creştere dar şi semne de incertitudine în anumite sectoare, iar scandalul politic legat de pachetele de măsuri fiscale ar trebui să aibă efect şi asupra apetitului la risc al investitorilor pe piaţa locală. Totuşi, să urmărim deschiderea pieţelor americane de mâine, care ar putea oferi indicii suplimentare despre direcţia globală a pieţelor financiare şi posibilele reacţii ale investitorilor”, spune Costin Brumă de la Swiss Capital.
Contextul politic rămâne însă cel mai sensibil factor pentru investitori întrucât pe plan extern bursele europene au fost pe plus în timp ce în SUA bursa a fost închisă pe fondul Labour Day. Potrivit informaţiilor apărute în presă, premierul Ilie Bolojan a ameninţat cu demisia din fruntea guvernului dacă nu va fi acceptată reforma administraţiei locale propusă de el, care presupune disponibilizarea a minimum 17.000 de funcţionari. În weekend, PSD şi UDMR ar fi cerut o analiză mai detaliată şi l-ar fi acuzat pe premier că forţează o tăiere „la pauşal“, cu riscul de a bloca activitatea unor primării şi consilii judeţene.
De unde a pornit blocajul? Iniţial, coaliţia acceptase o formulă propusă de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, privind reducerea cu 25% a numărului maxim de posturi prevăzute de lege (circa 180.000). Premierul a revenit ulterior, arătând că numărul real de funcţionari este mai mic – circa 158.000 – şi că reducerea de 25% ar însemna concedieri minime, „o mimare a reformei“. El a cerut o tăiere de 40–45% din posturi.
Revenind la Bursa de Valori, lichiditatea pe segmentul de acţiuni a fost luni de circa 28 mil. lei, la jumătate faţă de ultima perioadă.