Prim-ministrul Franței, François Bayrou, se zbate să-și salveze guvernul și funcția, purtând discuții în această săptămână cu lideri de pe întregul spectru politic - inclusiv liderul de extremă dreapta, Marine Le Pen - înaintea unui vot parlamentar de încredere asupra planului guvernului său de a reduce cheltuielile publice. Partidele de opoziție s-au angajat deja să respingă bugetul de austeritate, iar Bayrou, un centrist, este așteptat să piardă votul de încredere din 8 septembrie, împingând Franța în pragul unei alte crize politice. Dacă Bayrou este învins, acest lucru l-ar lăsa pe președintele Emmanuel Macron într-o poziție extrem de incomodă - fie forțat să găsească un prim-ministru de consens, o sarcină dificilă într-o Franță profund divizată, fie să dizolve din nou Adunarea Națională.
Iată ce trebuie să știi despre cele mai recente tulburări politice din Franța înainte de vot:
De ce această mizerie?
Bayrou însuși a declanșat votul de încredere anunțând că va solicita aprobarea parlamentară pentru planurile sale bugetare nepopulare. Argumentând că sunt necesare reduceri drastice pentru a repara finanțele publice, el a dezvăluit luna trecută planuri de a reduce 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari) din cheltuieli în 2026, după ce deficitul Franței a atins 5,8% din produsul intern brut anul trecut, cu mult peste ținta oficială a UE de 3%. Franța se confruntă, de asemenea, cu o criză masivă a datoriilor. La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică a Franței se ridica la 3.346 de trilioane de euro, sau 114% din PIB. Serviciul datoriei rămâne un element major al bugetului, reprezentând aproximativ 7% din cheltuielile statului.
Planul lui Bayrou, care include eliminarea a două sărbători legale, a fost criticat de rivalii săi politici, care au acum o oportunitate de aur de a-l doborî.
Negocieri de ultimă oră
Bayrou, însă, nu a renunțat la speranța de a supraviețui votului și a organizat o serie de întâlniri cu liderii politici. Raphaël Glucksmann, un membru de stânga al Parlamentului European, a declarat după discuțiile cu Bayrou de marți că prim-ministrul ar trebui să anuleze votul de încredere dacă vrea cu adevărat să negocieze și să caute un compromis asupra bugetului, pe care Glucksmann l-a numit „inacceptabil” în forma sa actuală.
Le Pen și protejatul său de la Adunarea Națională, Jordan Bardella, s-au întâlnit, de asemenea, cu Bayrou și și-au repetat opoziția totală față de soluțiile sale, cerând noi alegeri legislative.
Le Pen a fost condamnată în aprilie pentru deturnare de fonduri și i s-a interzis să candideze pentru funcții publice timp de cinci ani. Ea face apel la hotărâre, dar problemele ei juridice nu împiedică partidul său. Conducând în sondajele de opinie, liderii Adunării Naționale au insistat în mod repetat că sunt gata să guverneze dacă Bayrou cade.
„Singura modalitate pentru un prim-ministru de a avea un mandat mai lung ar fi să rupă cu Macronismul”, a spus Le Pen. „Politica lui Emmanuel Macron este profund toxică.”
În extrema stângă, Franța Nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon a spus că nu va sprijini niciun guvern, altul decât cel condus de partidul său, și l-a îndemnat pe Macron să demisioneze dacă Bayrou nu reușește să câștige votul de încredere.
Legislatorii de extremă dreapta și de stânga dețin peste 320 de locuri în Adunarea Națională, în timp ce centriștii și conservatorii aliați dețin 210, făcând imposibil ca guvernul lui Bayrou să supraviețuiască dacă grupurile de opoziție fac echipă.
Macron nu va pleca
Macron spune că intenționează să „își ispășească mandatul” și a îndemnat forțele politice să „găsească căi de acord” asupra bugetului înainte de vot. „Provocarea nu este insurmontabilă”, a spus Macron, a cărui decizie de anul trecut de a convoca alegeri legislative anticipate a dus la situația haotică din parlament, împărțit între trei blocuri minoritare care nu au suficiente locuri pentru a guverna singure.
Politica franceză este în dezordine de când Macron a convocat alegerile anticipate. Fiind una dintre cele mai mari economii ale lumii, incapacitatea Franței de a adopta un buget a îngrijorat investitorii și a dăunat zonei euro din 20 de țări. Guvernul anterior s-a prăbușit din cauza planurilor sale bugetare, care includeau reducerea a 40 de miliarde de euro (42 de miliarde de dolari) din cheltuieli și creșterea taxelor cu 20 de miliarde de euro. Versiunea lui Bayrou nu s-a dovedit a fi mai populară.
Agitație socială?
Pe lângă votul de încredere, guvernul lui Bayrou s-ar putea confrunta cu o zi națională de întrerupere pe 10 septembrie. Mișcarea „Bloquons Tout” (Blochează totul), care își are originea pe rețelele de socializare, organizează grupuri în toată țara pentru a organiza o zi coordonată de proteste împotriva politicilor guvernamentale. Mișcarea a atras atenția națională în această vară, în urma anunțului bugetului pentru 2026 și a măsurilor sale controversate, inclusiv planurile de eliminare a două sărbători legale.
Ce urmează?
Dacă Bayrou pierde, Macron ar putea numi o figură din stânga sau dreapta tradițională pentru a încerca să-și consolideze alianța centristă. Oricare dintre opțiuni, însă, s-ar confrunta cu un mediu politic precar. Bayrou i-a succedat conservatorului Michel Barnier, care a fost demis după doar trei luni în funcție. Numele care circulă ca potențiali succesori includ Sébastien Lecornu, cel mai tânăr ministru al apărării al Franței, la 39 de ani; Gérald Darmanin, fost ministru de interne și actual ministru al justiției; și Catherine Vautrin, un politician experimentat de centru-dreapta care ocupă funcția de ministru al muncii.