Analiza profesională a șahului arată că deciziile mai rapide sunt, în medie, de o calitate superioară. Aceasta este concluzia unui studiu care a fost publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Echipa de cercetători, care, pe lângă profesorul Uwe Sunde de la LMU, include oameni de știință de la Universitatea Erasmus Rotterdam și UniDistance Suisse, a analizat date din partide profesionale de șah. Scopul lor a fost să investigheze modul în care timpul necesar pentru a lua o decizie strategică complexă este legat de calitatea acestei decizii. Sunde și colegii săi cred că rezultatul cercetării lor indică faptul că timpul de decizie reflectă dificultatea percepută subiectiv a problemei, care poate varia în funcție de situație.
**Corelația dintre viteză și calitate**
Ca economist comportamental, Sunde este interesat să exploreze modul în care oamenii iau decizii. „Anterior, majoritatea studiilor care analizau timpul și calitatea deciziilor au analizat decizii relativ simple, implicând adesea studenți în medii de laborator standardizate”, spune Sunde. „În cercetarea noastră, atunci când examinăm decizii reale din afara laboratorului, adesea trebuie să ne bazăm pe observații care nu sunt strict comparabile.”
Lucrând cu echipa sa de co-autori, economistul a găsit o modalitate alternativă de a examina decizii strategice complexe: au analizat mutările individuale făcute de jucători în turnee profesionale de șah. Au măsurat timpul pe care jucătorii l-au petrecut luând decizia și au comparat rezultatul cu standardele stabilite de motoarele de șah pentru a obține o evaluare obiectivă a calității. Cercetătorii au comparat deciziile pe care un jucător le-a luat în diferite configurații pe tabla de șah împotriva aceluiași adversar.
**Importanța intuiției**
Rezultatele arată că deciziile mai rapide sunt asociate cu o calitate mai ridicată a luării deciziilor – chiar și ținând cont de complexitatea computațională a deciziei, de caracterul distinctiv al deciziilor alternative și de presiunea timpului. „Corelația dintre viteza cu care sunt luate decizii strategice complexe și calitatea acestor decizii este a priori ambiguă”, spune Sunde. A dedica mai mult timp luării unei decizii poate duce la o decizie mai bine cântărită, dar poate indica și faptul că întrebarea care necesită un răspuns este percepută ca fiind mai dificilă, ceea ce poate fi asociat cu o calitate mai scăzută a deciziei.
„Prin acest studiu, am reușit să arătăm că, dacă mențineți constantă dificultatea măsurabilă obiectiv a deciziei, cineva care se gândește mai mult timp va lua decizii mai proaste”, spune cercetătorul. O persoană care reflectează mai mult timp asupra unei probleme poate percepe nivelul de complexitate ca fiind subiectiv mai ridicat. Invers, un timp de decizie mai scurt ar putea indica faptul că jucătorul are o intuiție puternică, deci un simț înnăscut a ceea ce este cea mai bună mutare.
„Acesta este ceea ce distinge oamenii de mașini: oamenii pot recunoaște adesea ce este bine sau ce nu este bine din situație. Dar, dacă o persoană nu reușește să înțeleagă rapid situația, îi este dificil să continue să calculeze problema rațional”, spune Sunde. Cercetătorul LMU crede că este posibil ca rezultatul să poată fi aplicat și situațiilor din afara jocului de șah în care trebuie luate decizii complexe.
**Detalii despre publicație**
Uwe Sunde et al, Speed and quality of complex strategic decisions, Proceedings of the National Academy of Sciences (2026). DOI: 10.1073/pnas.2531472123