Ascensiunea Boicoturilor Globale Împotriva Genocidului Israelian în Gaza
Alia Chughtai Marți, 28 Octombrie 2025
Dr. Mohammed Mustafa este un medic palestinian-australian ai cărui părinți au părăsit Deir el-Balah, orașul lor natal din centrul Gaza, cu zeci de ani în urmă, în căutarea unei vieți mai bune. El a lucrat ca voluntar în spitalele din Gaza în ultimii doi ani și a împărtășit totul pe rețelele sociale, inclusiv vizitele sale în Gaza, participarea la conferințe și susținerea palestinienilor. El spune că experiența de a urmări un genocid transmis în direct a schimbat mulți oameni.
"Ani de zile, palestinienii s-au simțit ca și cum ar fi strigat în gol. Acum, să vezi oameni de pe toate continentele mărșăluind, creând artă și cerând dreptate – îți dă speranța că conștiința lumii se trezește în sfârșit."
"Când eram mai tânăr, nu mi-am imaginat niciodată acest nivel de solidaritate globală... Să văd cum se schimbă acum... este profund mișcător. Se simte ca și cum adevărul își găsește în sfârșit vocea”, continuă el.
Aproape 50.000 de proteste pro-Palestina în doi ani
În ultimele luni, protestele pro-Palestina au cunoscut o creștere notabilă – între mai și septembrie 2025, au crescut cu 43% față de cele cinci luni anterioare. În ultimii doi ani, au avut loc cel puțin 49.000 de proteste pro-palestiniene în 133 de țări și teritorii, potrivit Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED).
Cel mai mare număr de demonstrații pro-Palestina a fost înregistrat în Yemen (15.266), urmat de Maroc (5.482), SUA (5.346), Turkiye (2.349), Iran (1.919), Pakistan (1.539), Franța (1.397), Italia (1.390), Spania (1.102) și Australia (967).
Creșterea unui boicot
Israelul a devenit din ce în ce mai izolat, a declarat pentru Al Jazeera fondatorul mișcării Boycott, Divestment, and Sanctions (BDS), Omar Barghouti. BDS a fost lansată în 2005 pentru a pleda pentru drepturile palestinienilor și pentru a pune capăt ocupației și apartheidului Israelului prin țintirea complicității, nu a indivizilor, a spus el.
Barghouti provine dintr-o familie palestiniană care este profund implicată în politică și cultură. Printre faimoșii Barghouti se numără liderul Fatah Marwan Barghouti, care execută mai multe condamnări pe viață într-o închisoare israeliană.
„Mișcarea BDS a jucat cel mai important rol în exacerbarea izolării regimului israelian de colonialism al coloniștilor, apartheid și acum genocid”, a spus Barghouti.
Barghouti a menționat că chiar și președintele Institutului de Export al Israelului, Avi Balashnikov, a recunoscut provocările din comerțul global. Balashnikov, la Mind the Tech Conference 2024, a spus: „Boicoturile economice și organizațiile BDS prezintă provocări majore și, în unele țări, suntem forțați să operăm sub radar.”
„BDS a obținut acest impact prin canalizarea imensei dureri, furii și solidarități exprimate de zeci de milioane de oameni din întreaga lume în campanii strategice, nonviolente și foarte eficiente de boicot și dezinvestire”, adaugă Barghouti.
Mișcarea BDS a identificat numeroase companii care sunt considerate complice la ocupația Israelului, la încălcarea drepturilor omului sau la politicile de apartheid.
Campaniile lor sunt împărțite în trei grupuri principale:
Ținte prioritare de boicot: companii și instituții cu un istoric dovedit de complicitate la apartheidul și ocupația israeliană. Mișcarea BDS cere un boicot complet al acestor mărci.
Ținte de presiune: companii pe care BDS le presează activ prin boicoturi (când există alternative), lobby, proteste pașnice, campanii pe rețelele sociale și acțiuni juridice strategice.
Boicoturi organice: campanii locale inițiate de comunitățile locale, pe care BDS le susține din cauza complicității mărcilor boicotate în acțiunile Israelului împotriva palestinienilor. (Al Jazeera)
Cum boicotează oamenii?
Sumayya Rashid*, o mamă expată de 45 de ani care locuiește în Emiratele Arabe Unite, își învață fiica de 11 ani despre ceea ce trăiesc copiii palestinieni și îi explică cum cumpărarea anumitor mărci sprijină indirect genocidul.
„Nu mai cumpărăm nimic de la McDonald’s, KFC, Pizza Hut sau Carrefour. Acestea erau mărci pe care le consumam înainte de boicot”, spune Rashid, adăugând că au găsit înlocuitori locali acolo unde a fost posibil.
Rashid spune că fiica ei este cufundată în cultura palestiniană datorită școlii și comunității din jurul acesteia. „Poate că nu înțelege amploarea genocidului, dar știe că nu putem sprijini Israelul, deoarece ei sunt instigatorii violenței.”
Rashid a descoperit că este ușor să găsească alternative în Emiratele Arabe Unite, dar se bazează pe aplicația Boycat pentru a verifica de două ori orice articol de care nu este sigură. Boycat este una dintre cele câteva aplicații mobile lansate în ultimii ani pentru a ajuta consumatorii să identifice produsele vizate pentru boicot – s-a asociat cu mișcarea BDS, care o ajută să-și mențină lista actualizată și să se asigure că respectă obiectivele BDS.
Peste Atlantic, în Toronto, Canada, se află Jaspreet Kaur*, în vârstă de 26 de ani, care simte că există unele restricții în a vorbi deschis în sprijinul Palestinei în Canada.
„Palestina a adus multe lucruri în perspectivă pentru mulți dintre noi. E suficient să te uiți la ceașca ta de cafea de dimineață și să vezi că aceasta este o nevoie de bază, o necesitate, care este un lux absolut.
„Copiii nu se pot juca pe stradă fără teama de a fi bombardați – este ceva la care nu trebuie să mă gândesc niciodată”, spune Kaur. „Nu-mi amintesc ultima dată când am avut Starbucks sau McDonald’s, sau am folosit Airbnb sau booking.com”, spune ea cu hotărâre.
Kaur spune că a boicotat cât mai mult posibil, folosind aplicații pentru a o ghida, dar că unele articole de consum de la multinaționale s-au strecurat înapoi în viața ei din cauza constrângerilor bugetare.
Dincolo de alegerile ei personale de cumpărături, Kaur a constatat că este dificil să fie vocală în ceea ce privește sprijinirea Palestinei în timp ce lucrează în finanțe corporative. „Nu merg la atâtea proteste cât mi-aș dori, mi-am scos husa palestiniană de telefon și am scos steagul palestinian din biografia mea de pe Instagram, nu pot fi la fel de zgomotoasă pe cât am nevoie, pe cât vreau personal”, spune ea.
Ca imigrantă care așteaptă cetățenia, Kaur spune că simte că acțiunile și gândurile ei despre Palestina nu sunt atât de acceptate public și la locul de muncă.
Care a fost efectul boicotului?
Boicoturile nu au afectat doar rezultatele financiare ale mai multor companii complice la ocupația Israelului, ci au dus și la retragerea investițiilor din Israel și la embargouri internaționale asupra acestuia, sporind presiunea economică și politică.
În noiembrie 2024, retailerul francez Carrefour și-a închis toate magazinele din Iordania. BDS a evidențiat de mult timp legăturile de afaceri ale Carrefour cu firmele israeliene din așezările ilegale din Cisiordania ocupată. Compania a ieșit și din Kuweit, Oman și Bahrain, locațiile sale fiind redeschise sub numele de HyperMax, un lanț local de produse alimentare lansat de francizatul regional, Majid Al Futtaim. Închiderile sunt considerate o victorie majoră pentru mișcare, demonstrând puterea campaniilor conduse de consumatori asupra corporațiilor multinaționale.
Două dintre cele mai mari lanțuri de alimente și băuturi din SUA, McDonald’s și Starbucks, au simțit efectul boicoturilor, confruntându-se cu scăderea vânzărilor și reacții negative asupra reputației, în special în Orientul Mijlociu și în alte țări musulmane, cum ar fi Malaezia și Indonezia. În timpul unei teleconferințe privind veniturile din ianuarie 2024, directorul executiv al McDonald’s, Chris Kempczinski, a declarat că gigantul fast-food a înregistrat un „impact semnificativ” pe mai multe piețe. Starbucks a raportat trei trimestre consecutive de scăderi ale vânzărilor globale, cu venituri în scădere cu 2% pentru anul 2024. În septembrie, gigantul a anunțat planuri de a închide zeci de magazine din SUA și de a concedia aproximativ 900 de angajați, ca parte a unei inițiative de restructurare de 1 miliard de dolari pentru a inversa performanța în declin.
Dezinvestiții, sancțiuni și măsuri diplomatice
În septembrie, guvernul spaniol a anulat un acord de armament cu Israelul în valoare de aproape 700 de milioane de euro (815 milioane de dolari). Prim-ministrul Pedro Sanchez anunțase anterior o lege viitoare care interzice comerțul militar cu Israelul, care a intrat în vigoare pe 9 octombrie.
În 2024, fondul de pensii din Norvegia și AXA din Franța s-au dezinvestit din activele israeliene legate de așezări. Fondurile de pensii din Irlanda, Danemarca și Țările de Jos și-au retras, de asemenea, investițiile în companii legate de Israel, inclusiv Caterpillar, Expedia și TripAdvisor, din cauza preocupărilor legate de încălcarea drepturilor omului și implicarea în așezările israeliene ilegale.
În iunie, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia și Regatul Unit au sancționat oficial miniștrii israelieni de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich pentru „incitarea la violență” împotriva palestinienilor din Cisiordania și Gaza ocupate.
În aceeași lună, Irlanda, Slovenia și Spania au cerut suspendarea Acordului de Asociere UE-Israel. Suedia a cerut, de asemenea, Consiliului European să adopte sancțiuni „împotriva miniștrilor israelieni care promovează activități ilegale de colonizare și lucrează activ împotriva unei soluții negociate cu două state”.
Pentru un palestinian care asistă la schimbarea mareei globale, Mustafa spune că simte că mișcarea pentru Palestina a devenit „una dintre cele mai dinamice mișcări de justiție socială din timpul nostru”.
„A reunit oameni din toate mediile – bazate pe credință, seculare, indigene și globale – unindu-i sub o cerere comună pentru demnitate umană.
„Din această cauză, cred că mișcarea palestiniană va modela modul în care vor fi purtate și înțelese viitoarele lupte pentru justiție”, a spus el.
Monitorizarea ONU
Încă din 2020, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a menținut o bază de date cu companiile care profită de pe urma întreprinderii ilegale de colonizare a Israelului în Cisiordania ocupată. În actualizarea sa din septembrie 2025, a enumerat 158 de firme care operează în interiorul așezărilor considerate ilegale de Curtea Internațională de Justiție.
În timp ce aproape 90% dintre companii sunt israeliene, lista include și multinaționale înregistrate în Canada, China, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA. Acestea includ companii binecunoscute precum Airbnb, Booking.com, Expedia, Motorola, Re/Max și TripAdvisor.
* Numele a fost schimbat la cererea intervievatului