O asociație din Țara Hațegului luptă de cinci ani să obțină reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat conform criteriilor UNESCO. Cum s-a implicat Ministerul Mediului.
România are în prezent desemnate două rezervații ale biosferei conform criteriilor UNESCO Programul „Omul şi Biosfera” (MAB), după ce această statut recunoscut global i-a fost retras Parcului Național Retezat pe motiv că nu îndeplinește cerința de a exista comunități rezidente în cadrul ariei naturale protejate respective.
Acesta este motivul pentru care membrii asociațiilor din zonă, rămași cu amintirea anilor de glorie de dinaintea retragerii acestui statut, au aplicat și au obținut o finanțare pentru refacerea dosarului prin care să repună în discuția responsabililor UNESCO la nivel global recâștigarea titlului de o mare însemnătate pentru comunitate și pentru România. Este vorba de Asociația de turism Retezat și Administrația parcului național Retezat care au depus dosarul de candidatură pentru noua rezervație a biosferei Retezat Cioclovina, după cum au detaliat liderii asociației într-un dialog cu reporterul Mediafax actualiza pe parcursul ultimele lor luni. Aceștia au ajuns în faza finală a demersurilor din cadrul proiectului, au transmis întreaga documentație responsabililor organizației mondiale și au solicitat și Ministerului Mediului sprijinul vital pentru ca propunerea să intre pe agenda decidenților. Contactați de reporterul Mediafax, oficialii Ministerului Mediului au confirmat că au făcut demersurile procedurale, dar, având în vedere data o decizie ar putea fi luată abia anul următor.
În România au fost trei astfel de rezervații ale biosferei, dintre care au rămas cu acest statut doar două. Conceptul şi denumirea de „Rezervaţie a Biosferei” au fost promovate în 1971 prin Programul „Omul şi Biosfera” (MAB), sub auspiciile UNESCO. Prin acest concept s-a avut în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative capabile de menținerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau aflate în pericol, potrivit Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, de sub umbrela Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
MAB este un program științific interguvernamental care își propune să stabilească o bază științifică pentru îmbunătățirea relației dintre oameni și mediul lor. Rezervațiile biosferei sunt desemnate în cadrul programului interguvernamental MAB de către directorul general al UNESCO în urma deciziilor Consiliului internațional de coordonare al MAB (MAB ICC), iar statutul lor este recunoscut pe plan internațional.
Delta Dunării a fost desemnată ca rezervație a biosferei în 1998. Unul dintre motivele pentru care Delta Dunării a fost desemnată rezervație a biosferei este biodiversitatea mult mai bogată și diversă în comparație cu alte delte ale Europei și chiar ale Terrei. În Delta Dunării s-a păstrat o densitate ridicată a multor specii care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului. Mozaicul de habitate dezvoltate în Rezervația Biosferei Delta Dunării este cel mai variat din România cu o mare diversitate de comunități de plante și animale al căror număr a fost apreciat la peste 5000 de tipuri. Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă și cea mai mare zonă de stuf din Europa.
Pietrosul Rodnei – a fost desemnat ca rezervație a biosferei în 1979, la a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă din cadrul UNESCO. Pe suprafața rezervației de 44.000 de hectare se află cel mai impresionant relief glaciar din Munții Rodnei cu circurile glaciare Buhăescu – cel mai mare din Munții Rodnei, Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Zona nu este locuită, dar satele din împrejurimi depind de agricultură, creșterea animalelor, vânătoare și silvicultură. Datorită agriculturii tradiționale, peisajul sălbatic este menținut și astăzi.
Retezat a fost desemnat ca rezervaţie a biosferei tot în anul 1979. Decizia a fost luată datorită habitatelor sale foarte diverse, multe naturale sau puțin modificate de intervenția umană, potrivit Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate. Această rezervație a biosferei situată la joncțiunea a trei regiuni floristice este relevantă pentru conservarea diversității europene a pădurilor montane. Suprafața de la acea dată a Rezervația biosferei Retezat nu era locuită, însă comunitățile rurale din afara rezervației depind de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și silvicultură, motiv pentru care i s-a retras acest statut.
Cum s-a născut actualul proiect de candidatură
Anca Rusu, manager al Asociația de Turism Retezat, neobosită promotoare a Tării Hațegulu i și a ținuturilor odată stăpânite de dinozauri, a vorbit pasiune cu reporterul Mediafax despre proiectul pentru reorganizarea fostei Rezervații a Biosferei Retezat conform criteriilor UNESCO MAB în ianuarie, cu ocazia unui festival dedicat Micii Uniri la care au participat pentru a promova și gastronomia și tradițiile din Ardeal.
„În 1979, o parte din Parcul Național Retezat a fost desemnată rezervația biosferei, între timp crierile de certificare s-au schimbat și mai multe țări din lume au pierdut statutul acesta, dar în 2015 s-a întâmplat alt lucru: a fost recunoscut internațional primul geoparc din România, Geoparcul internațional UNESCO Țara Hațegului, care se suprapune peste o arie protejată ce se cheamă Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, și acesta a fost momentul nostru de glorie. Între timp Asociația de turism Retezat a rămas, alături de Administrația parcului național Retezat, cu nostalgia recunoașterii Rezervației biosferei Retezat, iar noi, Asociația de turism Retezat, unitatea de management al destinației turistice din Țara Hațegului, am obținut o finanțare și împreună cu Administrația parcului am depus dosarul de candidatură pentru noua rezervație a biosferei Retezat Cioclovina”, a povestit Anca Rusu cu prilejul evenimentului din ianuarie.
La acel moment, Călin Pop, membru al Consiliului Director al Asociația de turism Retezat, a detaliat traseul dosarului, care fusese trimis Ministerului Mediului pentru susținerea.
„În anul 2021 am început implementarea unui proiect care a vizat realizarea studiilor ca să demonstrăm existența unei biodiversități, a unui peisaj natural valoros despre care știam că sunt, dar trebuia să venim cu studii și cu date actuale și relevante. Dincolo de asta, criteriul care determinat retragerea recunoașterii UNESCO a fost lipsa comunităților locale permanente de pe suprafața rezervației biosferei. Și atunci a doua etapă a proiectului a presupus să extindem recunoașterea către așezările umane, către locuitori”, a povestit Călin Pop.
La acea dată, dosarul fusese finalizat și trimis la Ministerul Mediului încă din iuna iunie a anului trecut.
„Am obținut pe parcursul acestor ani acordul comunităților, al primăriilor, al consiliilor locale, al asociațiilor de proprietari, a deținătorilor de terenuri, am întocmit toată documentația cerută de UNESCO și mai avem de parcurs două etape: de obținut o adresă a Ministerului Mediului prin care ei își exprimă suportul față de acest demers, pentru că, prin ceea ce noi facem, practic nu creăm o supraarie protejată, un alt parc național sau o altă recunoaștere pe legislație, ci o recunoaștere internațională UNESCO și practic rolul ministerului în acest sens nu este să dea o nouă legislație, ci efectiv să își arate susținerea. Am trimis solicitarea, în 13 iunie, și am avut corespondență nenumărată cu Ministerul Mediului”, spunea în ianuarie Călin Pop.
Responsabilii asociației au precizat că trimiseseră documentația și la UNESCO România, cu care susțin că au colaborat extraordinar pe tot parcursul realizării documentației, astfel încât să aibă siguranța ca ceea ce au lucrat este în concordanță cu cerințele, exigențele și standardele organizației.
„Așteptăm de la minister completarea practic a dosarului. E ultima etapă după care înaintăm dosarul oficial și complet Secretariatului general UNESCO al României, care îl va transmite la UNESCO Paris, urmând ca la următorul congres – se decide în congrese care au loc anual. Noi ne pregătisem de fapt pentru anul trecut, 2025, de aceea trimisesem în iunie adresa în speranța că vom avea destul de repede un răspuns și un dosar complet. Nu fost să fie. Congresul a fost în China în 2025, în septembrie, așteptăm, sperăm pentru anul 2026, documentația să ajungă la UNESCO. Am avut o colaborare deosebită și cu biroul Omul și bioesfera al UNESCO Paris, și cu secretariatul general UNESCO, și cel regional de la Veneția de care depindem noi, cei din România și din toată Europa”, explica membrul asociației din Retezat.
Avantajele statutului
Obținerea acestui statut nu este doar un imens motiv de mândrie a comunității locale, ci o creștere a prestigiului României, explică reprezentantul asociației.
„Avantajele acestei titulaturi: întâi de toate, UNESCO înseamnă prestigiu, UNESCO înseamnă un brand recunoscut în absolut toate colțurile lumii. Pentru că noi putem pune etichete valabile pentru noi, românii sau pentru europeni, dar UNESCO e global și e cunoscut indiferent unde în lume. În momentul în care noi reușim să ne punem eticheta UNESCO pe piept, orice om din orice colț al lumii va știi că există valoare la noi în zonă, o garanție a locurilor frumoase, a unui mediu sănătos, a unor oameni care încă păstrează tradiții, responsabilitate față de mediu și sustenabilitate, până la urmă, pentru că oamenii încă trăiesc în armonie cu natura, respectă mediul înconjurător”, a detaliat Călin Pop în discuția cu reporterul Mediafax din ianuarie.
Contactat săptămâna trecută pentru a afla detalii despre proiect, Călin Pop a confirmat că, după ce a revenit pe 20 februarie cu o solicitare la Ministerul Mediului pentru a vedea care este stadiul documentației, a primit pe 16 martie un răspuns, care nu a fost cel așteptat, dar care le dă membrilor speranță. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, a conchis Călin Pop.
La solicitarea Mediafax, oficialii Ministerului Mediului și-au exprimat susținerea pentru proiect și au confirmat că o decizie va fi luată în discuție anul viitor.
„Documentația transmisă de elaboratorii documentației de renominalizare a Rezervației Biosferei Retezat a fost deja notificată Secretariatul MAB UNESCO, Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, în vederea analizei și promovării acesteia ca rezervație a biosferei. În urma corespondenței dintre Delegația Permanentă a României pe lângă UNESCO și Secretariatul MAB UNESCO, partea română a fost informată că documentația nu a fost supusă evaluării tehnice de către Comitetul Consultativ Internațional pentru Rezervațiile Biosferei (IACBR), în cadrul reuniunii tehnice din luna februarie 2026 și nu va fi inclusă pe agenda celei de-a 38-a sesiuni a MAB ICC, care va avea loc în luna iunie 2026, urmând ca dosarul să fie examinat în cadrul ciclului de evaluare 2027”, au transmis oficialii Ministerului Mediului, la solicitarea Mediafax.