Banca Transilvania (TLV), cel mai mare jucător din sistemul bancar local, listată la Bursa de Valori cu o capitalizare de 38 mld. lei, estimează pentru 2026 o creştere a portofoliului de credite într-un ritm de o singură cifră ridicată, peste dinamica economiei, într-un context în care România rămâne o piaţă bancară subintermediată, potrivit afirmaţiilor lui Ömer Tetik, CEO al băncii, în cadrul teleconferinţei cu analiştii şi investitorii.
„Pe măsură ce trecem prin cifre, primim întrebări, inclusiv despre estimările pentru 2026 şi 2027. În curând vom publica convocatorul AGA, care va include şi propunerea de buget. În măsura în care este posibil în acest moment, putem împărtăşi o imagine limitată asupra modului în care managementul executiv intenţionează să propună aceste cifre consiliului de administraţie, care ulterior va decide şi va face o propunere acţionarilor.”
Potrivit lui Tetik, managementul băncii vizează o creştere a portofoliului de credite într-un ritm apropiat pe toate segmentele de clienţi.
„Continuăm să ţintim o creştere a portofoliului de credite de o singură cifră ridicată, în linii mari într-un ritm similar pe toate segmentele. Nu ancorăm neapărat această evoluţie de creşterea PIB-ului României, care rămâne un punct de referinţă important, deoarece istoric am crescut într-un ritm mai rapid decât PIB-ul.”
În ceea ce priveşte politica de dividende, Tetik a spus că banca va rămâne prudentă, în contextul incertitudinilor din pieţe.
„În ceea ce priveşte întrebarea legată de orientarea privind dividendele, având în vedere mediul actual şi evoluţiile mai largi din jurul nostru – chiar dacă nu ne afectează direct – ele influenţează pieţele, de la preţurile energiei până la pieţele de capital, ceea ce ne face mai prudenţi în abordare.”
El a adăugat că banca nu analizează în prezent noi tranzacţii de fuziuni şi achiziţii.
„În acest moment nu anticipăm şi nu suntem implicaţi în niciun proces de fuziune sau achiziţie.”
Propunerea privind distribuţia de dividende va fi prezentată acţionarilor odată cu convocatorul adunării generale.
„Aşa cum am spus, în câteva zile veţi vedea propunerea noastră împreună cu notificarea AGA, dar vom fi la sau aproape de nivelurile pe care le-am livrat în ultima perioadă.”
În ultimii cinci ani, Banca Transilvania a avut un payout ratio cuprins între 30 şi 40%, iar anul trecut randamentul dividendului a fost de aproximativ 7,5%, calculat pe baza dividendului aferent anului curent şi a celui pentru anul precedent.
El a subliniat că nivelul redus al intermediere financiare oferă încă spaţiu pentru expansiunea sectorului bancar.
„Aşa cum am menţionat de multe ori, România rămâne o piaţă subbancarizată, cu un raport relativ scăzut între credite şi PIB în sectorul bancar.”
„Prin urmare, nu dorim să ne ancorăm de un reper specific, în special unul pe care l-am depăşit constant de la an la an.”
Banca estimează o creştere a depozitelor de aproximativ 6%, într-un context în care ratele de dobândă ar putea începe să scadă, ceea ce ar pune presiune pe marjele nete de dobândă.
„Estimăm o creştere a depozitelor de aproximativ 6%, ceea ce răspunde şi uneia dintre întrebările anterioare privind modul în care intenţionăm să echilibrăm marjele nete de dobândă într-un scenariu în care ratele de referinţă ar putea începe să scadă.”
Potrivit CEO-ului, banca are o poziţie solidă de lichiditate, susţinută de structura depozitelor clienţilor.
„Suntem o bancă foarte lichidă, beneficiind de o bază puternică de conturi de salarii. Aproximativ 43% din depozitele clienţilor sunt deţinute în conturi curente şi conturi de economii.”
Deşi banca este activă pe segmentul depozitelor la termen, Tetik spune că instituţia nu a intrat într-o competiţie agresivă pe dobânzi.
„În acelaşi timp, deşi suntem activi în depozitele la termen, nu am fost la fel de agresivi sau competitivi în ceea ce priveşte preţurile ca unii dintre concurenţii noştri. Cu toate acestea, am livrat o creştere solidă a depozitelor.”
În ceea ce priveşte veniturile, managementul băncii estimează o creştere de aproximativ 7% a veniturilor nete din dobânzi şi de circa 13% a veniturilor din comisioane. Cele din dobânzi au fost în 2025 de 6,6 mld. lei la nivel consolidar iar cele din comisione de 1,4 mld. lei.
„Veniturile nete din dobânzi sunt aşteptate să crească cu aproximativ 7%, în timp ce veniturile nete din comisioane sunt estimate să crească cu aproximativ 13%. În ceea ce priveşte comisioanele, ajungem la niveluri care ar putea fi considerate bune practici.”
Pe fondul creşterii veniturilor şi al controlului costurilor, banca estimează că raportul costuri/venituri va rămâne sub nivelul sectorului.
„În ceea ce priveşte creşterea veniturilor, combinată cu un control disciplinat al OPEX, ne aşteptăm ca raportul costuri/venituri, inclusiv taxa bancară, să fie în jur de 45%–46%, şi sub 40% dacă excludem taxa bancară.”
Costul riscului este estimat la 70–75 de puncte de bază, ceea ce ar putea susţine o rentabilitate a capitalurilor proprii de peste 20%.
„Costul riscului este estimat la aproximativ 70–75 de puncte de bază, ceea ce susţine o rentabilitate a capitalurilor proprii uşor peste 20%, alături de o bază de capital solidă, cu o rată de adecvare a capitalului de peste 20%.”
În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor, Tetik a spus că banca este prudentă în gestionarea lichidităţii şi a marjelor într-un scenariu de scădere a ratelor.
„După cum am menţionat pe scurt mai devreme, suntem foarte prudenţi în gestionarea lichidităţii, în special în contextul ratelor de dobândă mai scăzute şi al impactului acestora asupra marjei nete de dobândă.”
El a amintit că banca a trecut deja prin mai multe cicluri de volatilitate a dobânzilor în ultimii ani.
„Dacă vă amintiţi, înainte şi în timpul pandemiei, România a experimentat o volatilitate semnificativă a ratelor dobânzii, inclusiv perioade de rate scăzute, urmate de rate mai ridicate şi apoi din nou rate mai scăzute până la izbucnirea războiului din Ucraina.”
Banca îşi ajustează structura portofoliului pentru a proteja marjele, inclusiv prin creşterea ponderii creditelor de investiţii pe termen lung şi a creditelor ipotecare.
„În acelaşi timp, ne acoperim în mod deliberat poziţia, în special prin creşterea expunerii pe credite de investiţii pe termen mai lung şi pe creditarea ipotecară.”