Impactul global cumulat al celor şapte săptămâni de conflict din Orientul Mijlociu va începe să se simtă în următoarea săptămână, când va fi publicată a doua rundă de anchete economice în mai multe ţări, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Analiştii vor urmări dacă loviturile gemene care afectează creşterea şi inflaţia se vor vedea în Indicatorul Purchasing Managers (PMI) privind activitatea economică, după intensificarea războiului din Iran. Indicatorul PMI, urmărit cu atenţie de pieţe, prezintă în mod satisfăcător tendinţele şi punctele de cotitură din economie.
Joi vor fi publicate datele preliminare din aprilie privind evoluţiile economiilor importante, din Australia în Statele Unite. Analiştii Bloomberg se aşteaptă ca indicatorii din Germania, Franţa, zona euro şi Marea Britanie să indice o deteriorare extinsă, iar cei din America o uşoară modificare. În final, cifrele ar putea dacă stagflaţia stă la pândă.
Acest termen ameninţător, care evocă mixul toxic de creştere a preţurilor şi stagnare a creşterii în anii ‘1970, a fost citat de Chris Williamson, economist la S&P Global Market Intelligence, în martie, când au fost publicaţi indicatorii PMI globali. Săptămâna trecută la Washington şefii din finanţe au fost avertizaţi de FMI de o serie de potenţiale efecte negative, inclusiv faptul că economia mondială est aproape de recesiune.
Chiar în urma armistiţiului din Orientul Mijlociu, pagubele la adresa creşterii PIB-ului şi inflaţiei nu vor fi uşor de depăşit. „Chiar dacă războiul se încheie mâine, va fi nevoie de o perioadă de timp pentru redresare. Impactul se resimte deja”, a afirmat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, la Bloomberg TV.
Şi autorităţile rămân prudente în privinţa modului în care răspund crizei. Economistul şef al BCE, Philip Lane, a descris modul în care al şi colegii lui ar putea analiza viitoarele date PMI când vor decide luna aceasta ratele dobânzilor. „Vom avea un set extins de date din sondaje. Desigur, oamenii care răspuns la aceste sondaje cercetează acceaşi lume ca noi. Şi, deocamdată, nu mulţi au o idee decisivă despre ce urmează să se întâmple”, a declarat Lane la Washington.
De asemenea, oficialii BCE vor analiza joi cu atenţie indicele privind încrederea companiilor în Franţa şi vineri indicele Ifo al climatului de afaceri în Germania. Omologii lor de la Rezerva Federală a SUA (Fed) vor studia indicele privind încrederea publicat de Universitatea din Michigan, de asemenea, la finalul săptămânii viitoare.
Dar aşa cum a avertizat Georgieva, chiar şi cea mai holistică analiză a economiei globale îşi are acum limitele sale. „Noi toţi trebuie să operăm într-un mediu unde incertitudinile sunt ridicate şi permanente”, susţine şeful FMI.
De asemenea, analiştii vor urmări datele privind inflaţia într-o serie de ţări, din Canada în Marea Britanie şi Africa de Sud, plus deciziile de politică monetară din alte state, din Turcia în Indonezia.
Între timp, Kevin Warsh va fi audiat joi de Comitetul bancar al Senatului SUA, în ceea ce ar putea fi cea mai anticipată audiere de confirmare pentru un preşedinte al Rezervei Federale a SUA din ultimele decenii. Investitorii vor asculta cu atenţie modul în care Warsh concepe politica monetară, după solicitările repetate ale preşedintelui Donald Trump pentru scăderea dobânzilor, într-un mod în care să nu-i alarmeze pe traderii care încă sunt îngrijoraţi de nivelul inflaţiei, mai ales în contextul şocului provocat de creşterea preţurilor la energie.
Riscurile la adresa inflaţiei în urma şocului energetic global va domina calendarul economic din Asia săptămâna viitoare, datele urmând să arate cât de rapid se resimt costurile mai ridicate. China şi Indonezia nu vor modifica probabil dobânzile, autorităţile căutând să sprijine creşterea economiei în contextul presiunilor valutare. Datele comerciale din Noua Zeelandă, Japonia, India, Thailanda şi Malaysia vor oferi săptămâna viitoare indicii privind cererea externă. Datele PMI din Australia, Japonia şi India vor arăta condiţiile de afaceri actuale, iar informaţiile privind inflaţia din Singapore, Hong Kong şi Japonia vor indica impactul preţurilor ridicat al energiei.
Cifrele din Marea Britanie vor arăta viabilitatea economiei, într-o perioadă în care premierul Keir Starmer rămâne afectat de criză. Analiştii se aşteaptă ca rata inflaţiei să urce la 3,3% în martie, de la 3% luna precedentă, după ce conflictul din Iran conflict a majorat preţurile energiei.
În zona euro, şeful BCE, Christine Lagarde, va rosti luni un discurs în ca vorbi probabil despre şedinţa de politică monetară a BCE din 30 aprilie. Vineri, Lagarde a apreciat că conflictul va avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra inflaţiei, prin preţurile mai ridicate ale energiei, dar consecinţele pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata conflictului.
Belgia, al cărei rating tocmai a fost revizuit în scădere de Moody’s, s-ar putea confrunta vineri cu o nouă retrogradare din partea agenţiei S&P Global Ratings.
Va fi o săptămână importantă pentru Banca Naţională a Elveţiei (SNB), care joi va anunţa rezultatele din primul trimestru. În plus, vineri va avea loc adunarea generală anuală, sub conducerea preşedintelui Martin Schlegel. Acesta a dat asigurări în privinţa voinţei sporite a instituţiei de a interveni pe pieţele valutare, pentru a atenua rapida şi excesiva apreciere a francului elveţian.
În privinţa deciziilor de politică monetară, majoritatea analiştilor intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca miercuri Banca Centrală a Turciei să menţină dobânda la 37%, în condiţiile în care preţurile mai ridicate ale energiei sporesc presiunile inflaţioniste. Şi Banca Centrală din Rusia va decide vineri dacă va continua relaxarea politicii monetare, pe fondul incertitudinilor ridicate privind potenţialele riscuri la adresa inflaţiei.