A fost identificată o broască cu o rezistență neașteptat de puternică la venin, care consumă în mod regulat viespi, în ciuda acelor periculoase ale acestor insecte. Cercetătorii cred că această specie ar putea deveni un organism model util pentru a explora modul în care animalele dezvoltă toleranță la venin.
Pentru mulți oameni, chiar și o privire asupra acului unei viespi este suficientă pentru a provoca alarmă. Cu toate acestea, anumite animale, inclusiv unele păsări, păianjeni și broaște, vânează în mod regulat viespi adulte. O înțepătură de viespe poate declanșa dureri acute, leziuni tisulare și probleme sistemice grave, cum ar fi distrugerea celulelor roșii din sânge și disfuncții cardiace, oricare dintre acestea putând fi fatale. Ceea ce a rămas incert este dacă animalele care mănâncă viespi rezistă efectiv veninului sau pur și simplu evită să fie înțepate.
Potrivit ecologistului Shinji Sugiura de la Universitatea Kobe, "Deși studiile asupra conținutului stomacului au arătat că broaștele de iaz consumă uneori viespi, nicio lucrare experimentală nu a examinat vreodată modul în care se întâmplă acest lucru."
Pentru a investiga dacă broaștele de iaz evită sau tolerează aceste înțepături potențial letale, Sugiura a prezentat broaște adulte individuale cu muncitori din trei specii de viespi, *Vespa simillima*, *V. analis* și *V. mandarinia*, în studii de laborator controlate. Fiecare broască a fost testată o singură dată și împerecheată cu viespi care se potriveau cu dimensiunea sa, broaștele mai mari fiind împerecheate cu viespi asiatice gigantice (*V. mandarinia*).
Așa cum a fost raportat în revista *Ecosphere*, Sugiura a găsit dovezi clare că broaștele adulte de iaz au lansat în mod activ atacuri asupra muncitorilor din toate cele trei specii de viespi. Chiar mai izbitor, 93%, 87% și 79% dintre broaște au reușit să consume *V. simillima*, *V. analis* și *V. mandarinia*, respectiv, în ciuda faptului că au fost înțepate în gură sau chiar în ochi.
Sugiura notează că "În timp ce un șoarece de dimensiuni similare poate muri de la o singură înțepătură, broaștele nu au arătat niciun rău notabil chiar și după ce au fost înțepate în mod repetat. Acest nivel extraordinar de rezistență la venin puternic face ca descoperirea să fie atât unică, cât și captivantă."
Cercetările anterioare au arătat că durerea cauzată de insectele înțepătoare nu se potrivește întotdeauna cu letalitatea veninului lor. Unele albine, viespi și furnici livrează înțepături extrem de dureroase, dar non-letale, în timp ce altele provoacă dureri minime, în ciuda faptului că posedă venin extrem de toxic. Acest lucru sugerează că broaștele din studiu ar fi putut dezvolta o rezistență duală atât la efectele dureroase, cât și la cele dăunătoare ale veninului de viespe, permițându-le să vâneze și să consume cu succes muncitori de viespe.
Sugiura explică că această constatare ridică întrebări majore pentru cercetările viitoare. Oamenii de știință speră acum să determine dacă broaștele de iaz posedă trăsături fiziologice, cum ar fi bariere fizice sau proteine specifice, care reduc durerea și toxicitatea veninului de viespe, sau dacă toxinele de viespe sunt pur și simplu ineficiente la amfibienii care atacă rar coloniile de viespi. Aceste broaște pot deveni, prin urmare, organisme model importante pentru a studia modul în care vertebratele dezvoltă rezistență la venin și durere.