Bursa de Valori Bucureşti a închis marţi în scădere cu 3,3% prin prisma indicelui BET, la 26.716 puncte, după ce deschiderea şedinţei a adus un avans de peste 1,2%. Pe parcursul zilei au apărut însă ordine consistente de vânzare, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu şi al volatilităţii externe, iar piaţa locală s-a aliniat declinului accentuat din Europa şi SUA. Este cea mai abruptă scădere zilnică din 5 august 2024 încoace.
Indicele pan-european Stoxx 600 a pierdut 3,47%, DAX din Germania a scăzut cu 3,97%, CAC 40 de la Paris cu 3,45%, iar bursele din Italia şi Spania au înregistrat corecţii şi mai ample, de 4,67%, respectiv 5,16%. La New York, Dow Jones cobora cu peste 1.100 de puncte, iar S&P 500 şi Nasdaq pierdeau peste 2%, în timp ce indicele de volatilitate VIX urca cu peste 26%. Preţul petrolului a crescut cu aproape 8%, pe fondul temerilor privind perturbarea livrărilor din regiune.
La Bucureşti, lichiditatea a fost de 178,9 milioane de lei pe toate segmentele, cu 21.854 de tranzacţii. Cele mai tranzacţionate acţiuni din BET au fost cele ale Băncii Transilvania (TLV), care au scăzut cu 2,35%, la 33,2 lei, pe un rulaj de 30 milioane de lei. OMV Petrom (SNP) a închis cu minus 0,8%, iar Romgaz (SNG) cu -1,53%. Hidroelectrica a pierdut 4,3%, iar Nuclearelectrica 4,5%. Digi Communications a scăzut cu 4,6%, iar Transgaz cu 6%. BRD a coborât cu 4,4%. Din indicele BET, singura acţiune cu o creştere mai vizibilă a fost Purcari (WINE), care a urcat cu 2,8%.
Corecţia a venit după un început de an pozitiv pentru piaţa locală. De la începutul lui 2026, BET rămâne pe plus cu peste 9%, iar pe ultimul an randamentul depăşeşte 50%. Totuşi, în ultima săptămână indicele a pierdut peste 8,5%, ceea ce arată sensibilitatea investitorilor la riscurile externe.
Contextul internaţional este dominat de temerile privind prelungirea conflictului dintre SUA, Israel şi Iran, cu potenţiale efecte asupra preţurilor la energie şi asupra inflaţiei. Creşterea cotaţiilor la petrol şi gaze a dus la majorarea randamentelor obligaţiunilor şi la reducerea aşteptărilor privind scăderi de dobândă în SUA şi Europa. În acest cadru, investitorii au redus expunerea pe acţiuni, inclusiv pe pieţele emergente precum România.
Declinul de marţi a fost unul generalizat, fără ştiri locale negative care să explice mişcarea, ceea ce sugerează că dinamica a fost determinată în principal de fluxurile externe şi de reechilibrarea portofoliilor într-un context de aversiune mai ridicată la risc.