Investing.com -- Pe măsură ce piețele globale de energie navighează printr-un nou val de întreruperi ale lanțului de aprovizionare, "plasa de siguranță" fiscală care a protejat consumatorii în timpul crizei din 2022-2023 este vizibil mai subțire. Un nou raport al Morgan Stanley arată că, deși guvernele s-au bazat istoric pe politica fiscală pentru a atenua impactul volatilității prețurilor petrolului, o combinație între ratele ridicate ale datoriei raportate la PIB și costurile de împrumut în creștere a ridicat semnificativ standardele pentru noile intervenții.
Compromisul fiscal: inflație vs. datorie publică
Guvernele se confruntă în prezent cu o alegere politică dificilă: să permită ca majorările prețurilor la energie să ajungă în bilanțurile gospodăriilor sau să absoarbă șocul în bugetul public. În 2023, subvențiile directe și indirecte pentru energie au atins un nivel estimat de 1,5% până la 2,0% din PIB-ul global, determinate în mare parte de suprimarea agresivă a prețurilor în zona euro. Cu toate acestea, analiștii notează că "spațiul fiscal" disponibil astăzi este mult mai restrâns decât în timpul șocului anterior.
"Spațiul de manevră pentru o expansiune fiscală la scară largă este limitat", afirmă economiștii de la Morgan Stanley, subliniind că guvernele sunt acum mai susceptibile să se bazeze pe ajustări "în interiorul bugetului", cum ar fi realocarea cheltuielilor existente sau compensații fiscale mici, decât să lanseze noi pachete de sprijin finanțate prin deficit. În piețele dezvoltate (PD), unde prețurile bazate pe piață sunt norma, această lipsă de intervenție este de așteptat să ducă la o transmitere inflaționistă mai rapidă și mai mare comparativ cu piețele emergente (PE).
Perspective regionale: Asia preia conducerea, în timp ce Europa se restrânge
Raportul evidențiază o divergență tot mai mare în modul în care diferite regiuni gestionează presiunile actuale asupra prețurilor. Asia preia în prezent conducerea în atenuarea impactului; în timp ce prețurile internaționale ale petrolului în termeni de monedă locală au crescut cu 53% în ultima lună, prețurile interne la combustibili din regiune au crescut cu doar 16%, deoarece măsurile fiscale au absorbit 30% până la 50% din creșterea inițială.
În schimb, Europa rămâne într-o fază de "restricție fiscală". Reinstaurarea regulilor fiscale ale UE și costurile mai mari de împrumut suveran înseamnă că un răspuns larg, comparabil cu cel din 2022, s-ar materializa probabil doar într-un scenariu recesionist real.
Pentru piețele emergente importatoare de energie, prețurile mai mari ale petrolului creează o "problemă clasică a deficitului dublu", agravând atât conturile curente, cât și echilibrele fiscale. Analiștii avertizează că, deși aceste piețe pot atenua volatilitatea prețurilor pe termen scurt, ele trebuie în cele din urmă să traseze o linie cu privire la cât de mult sprijin este viabil, pe măsură ce capacitatea fiscală se limitează.