Erste, acţionarul BCR: Instabilitatea politică poate întârzia sau deraia absorbţia a 7,3 miliarde de euro din PNRR
Căderea guvernului de coaliţie riscă să compromită reformele necesare pentru deblocarea a circa 7,3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avertizează Erste Group Research într-un raport publicat luni, semnat de Ciprian Dascălu şi Vlad Ioniţă de la Banca Comercială Română. Autorii subliniază că "instabilitatea politică continuă poate întârzia sau deraia acest proces", cu consecinţe directe asupra creşterii economice, credibilităţii politicilor şi sentimentului de piaţă.
Contextul imediat este moţiunea de cenzură care a trecut săptămâna trecută cu 281 de voturi, faţă de pragul minim de 233, iniţiată de PSD, AUR şi mai multe formaţiuni mici. Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat consultări pentru o nouă coaliţie pro-occidentală, dar animozităţile dintre fostele partide de guvernare nu anunţă o rezolvare rapidă. PNL şi USR au adoptat rezoluţii interne care exclud o nouă majoritate cu PSD, iar termenul-limită practic este sfârşitul lunii iunie, înainte de vacanţa parlamentară.
România trebuie să adopte mai multe reforme pentru a îndeplini jaloanele care condiţionează accesul la fondurile din PNRR. Guvernul demis a identificat deja circa 7,3 miliarde de euro - aproximativ 1,8% din PIB - ca fiind în pericol dacă legislaţia necesară nu este finalizată la timp. Raportul Erste avertizează că un ritm mai scăzut de absorbţie pune în risc singura componentă robustă din prognoza de creştere: investiţiile publice finanţate din bani europeni. Prognoza de creştere a PIB pentru 2026 este de numai 0,3%, iar un scenariu de recesiune nu poate fi exclus.
Pe piaţa valutară, turbulenţele politice au dus EUR/RON la un nou maxim istoric, aproape de 5,30, înainte ca perechea să se stabilizeze parţial. BNR nu a schimbat regimul de curs şi nu intenţionează să o facă - purtătorul de cuvânt al băncii a declarat că "răspunsurile pentru calmarea pieţelor nu se află la banca centrală". Dascălu şi Ioniţă estimează o valoare justă a leului în jurul a 5,35/euro, pornind de la declaraţia guvernatorului BNR din noiembrie 2024, când cursul era la 4,98 şi supraevaluarea era estimată la până la 5%. Nivelul de 5,35 nu implică însă o ajustare automată la acel prag. Efectul de transfer al cursului asupra inflaţiei este estimat la 0,3 puncte procentuale, ceea ce a determinat Erste să revizuiască prognoza pentru finele lui 2026 la 5,5%, de la 5,1% anterior, cu un vârf uşor peste 10% în cursul anului. Rata-cheie a BNR va rămâne la 6,5% cel puţin până în mai 2027.
Pe partea fiscală, România are cel mai mare deficit bugetar din UE şi o perspectivă negativă de la toate cele trei agenţii majore de rating, rămânând la limita gradului de investiţie. Agenţiile avertizează că prăbuşirea coaliţiei poate complica elaborarea bugetului pe 2027, iar apropierea anului electoral 2028 reduce şi mai mult şansele de ajustare fiscală susţinută. O depreciere de 1% a cursului adaugă automat 0,3 puncte procentuale la ponderea datoriei publice în PIB, proiectată să urce spre 67-68% în 2029.