Statul român, prin Ministerul Energiei, acționar majoritar la Hidroelectrica, vrea să impună companiei ținte ambițioase pentru perioada 2027-2030. Aceste obiective se referă la dezvoltarea capacităților de stocare în baterii și la proiecte noi de energie regenerabilă, urmând să devină indicatori cheie de performanță pentru conducerea executivă.
**Ținte Concrete pentru Viitor**
Documente obținute de ZF arată că Ministerul Energiei a elaborat o notă de informare care solicită introducerea unor ținte specifice în strategia de investiții a Hidroelectrica. Concret, se propune dezvoltarea și instalarea a până la 1.500 MW putere instalată pentru sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de aproximativ 6.000 MWh. De asemenea, se vizează dezvoltarea unui portofoliu de proiecte noi în domeniul energiei regenerabile de peste 2.500 MW, pe lângă retehnologizarea și modernizarea capacităților hidroenergetice existente.
**Contextul Deciziei**
Această inițiativă survine într-un context de tensiuni între premierul interimar Ilie Bolojan, și fostul management al Hidroelectrica, legate de bonusuri și întârzieri investiționale. Săptămâna trecută, Bogdan Badea, anterior în cursa pentru funcția de CEO, s-a retras, invocând presiuni politice. Consiliul de supraveghere a anunțat recent numirea lui Iulius-Dan Plaveti, fost șef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea companiei, cea mai valoroasă entitate listată la Bursa de Valori București.
**Diversificarea Portofoliului și Provocările Hidrologice**
Ministerul Energiei consideră că portofoliul de producție al Hidroelectrica necesită o diversificare urgentă, în special din cauza schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra resurselor hidrologice. Nota de informare subliniază necesitatea reabilitării și retehnologizării amenajărilor de stocare existente, precum și a conservării zonelor de retenție naturală. Investițiile în siguranța barajelor, reabilitarea celor deteriorate și adaptarea la noile regimuri hidrologice sunt esențiale, conform documentului, care citează un raport al Băncii Mondiale.
**Riscuri și Impact Economic**
Ministerul identifică două riscuri majore pe termen mediu și lung: scăderea resursei de apă utilizată pentru producția de energie electrică și majorarea costului apei. Aceste investiții vor fi, în cele din urmă, suportate de utilizatorii de apă, ceea ce poate influența structura tarifară pe viitor.