Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat, vineri, o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor, pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii.
Concret, ÎCCJ cere Guvernului să pună la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante. „Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a soluționa favorabil cererile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind includerea și alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii și scadente în anul 2026. Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție; neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă; nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ICCJ trimis Guvernului.
În document, instanța supremă mai subliniază că „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.
Radu Marinescu: Banii tăiați de la plata restanțelor din Justiție trebuie achitați. „Este vorba doar de o prorogare”
Pe de altă parte, în documentul trimis de ICCJ Guvernului se menționează că încălcarea principiului separației puterilor în stat și a securității raporturilor juridice reprezintă încă un motiv al plângerii prealabile. „Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separației puterilor în stat. Totodată, succesiunea de eșalonări și reeșalonări, urmată de neincluderea în buget chiar a sumelor re-reeșalonate pentru anul 2026, încalcă și principiul securității raporturilor juridice, întrucât creditorii aveau o așteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectați”, se arată în document.
În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.
Coaliția a tăiat de la magistrați pentru pachetul de solidaritate propus de PSD
Pe 19 martie, Ilie Bolojan anunța că s-a ajuns la un acord în coaliție, pentru ca pachetul social propus de PSD să fie inclus în buget. Astfel, se amâna achitarea drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe.
„Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, spunea Bolojan la momentul respectiv.