Transparența este și un mecanism de apărare împotriva numirilor politice. Un studiu CFA notează că, în mai multe cazuri, propuneri nepotrivite venite în consiliile de administrație ale companiilor listate au fost imediat expuse public, tocmai pentru că regulile bursei impun divulgarea rapidă a oricărei decizii semnificative. Fără statut de companie listată, acele numiri ar fi trecut neobservate.
De când a intrat la Bursa de Valori București (BVB), în 2013, Romgaz și-a triplat profitabilitatea, de la 1 miliard de lei la 3,3 miliarde de lei în 2025, în timp ce afacerile s-au dublat, la 8 miliarde de lei. Dar dincolo de cifre, există un detaliu care contează: statutul de companie listată i-a permis să acceseze finanțare de pe extern în condiții avantajoase pentru proiectul Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic din istoria recentă a României.
Nuclearelectrica a urcat, în același interval, de la un profit de 423 de milioane de lei la 2,4 miliarde de lei, iar afacerile de la 2 la 5,6 miliarde de lei. Electrica și-a multiplicat profitul de 12 ori, la 1,2 miliarde de lei, iar afacerile au crescut de la 5 la 12,2 miliarde de lei. Transelectrica a trecut de la 50 milioane de lei profit în 2007 la 360 milioane de lei anul trecut.
Evoluția a venit la pachet cu randamente consistente pentru investitori, ceea ce mai departe a permis marcarea de profituri și transferul investițiilor în economie. Deci pe acest canal, economia a avut de câștigat.
Doar că niciuna din aceste companii n-a trecut granița în mod serios. La listarea Electrica din 2014 se vorbea despre extindere regională. Nu s-a întâmplat. Nuclearelectrica are planuri de retehnologizare care se tot amână. Transelectrica n-a făcut nicio achiziție majoră în afara țării.
Bursa a produs companii mai profitabile și mai greu de jefuit politic, dar nu și companii cu ambiții dincolo de Carpați.

