Cafeaua pare să reconfigureze conexiunea intestin-creier, modificând microbii care influențează starea de spirit, stresul și cogniția. Chiar și cafeaua decofeinizată a avut beneficii surprinzătoare pentru creier, sugerând că puterea cafelei depășește cu mult cofeina.
Cercetătorii de la APC Microbiome Ireland, un important centru de cercetare de la University College Cork, au făcut un pas important către înțelegerea modului în care cafeaua aduce beneficii organismului. Pentru prima dată, oamenii de știință au examinat îndeaproape modul în care cafeaua interacționează cu axa intestin-creier, rețeaua de comunicare care leagă sistemul digestiv și creierul. Constatările, publicate în Nature Communications și susținute de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), arată că consumul regulat de cafea, atât cofeinizată, cât și decofeinizată, poate modela microbiomul intestinal și poate influența starea de spirit și stresul.
**Cum afectează cafeaua microbiomul intestinal și starea de spirit**
Cafeaua a fost mult timp asociată cu beneficii pentru sănătatea digestivă și mentală, dar motivele biologice din spatele acestor efecte nu au fost pe deplin înțelese. Acest studiu s-a concentrat asupra modului în care cafeaua afectează axa microbiota-intestin-creier - comunicarea bidirecțională dintre microbiomul intestinal și creier - folosind o gamă largă de măsurători biologice și psihologice.
Pentru a explora acest lucru, cercetătorii au comparat 31 de consumatori obișnuiți de cafea cu 31 de persoane care nu beau cafea. Participanții au completat evaluări psihologice, și-au urmărit dieta și aportul de cofeină și au furnizat probe de scaun și urină, astfel încât oamenii de știință să poată analiza modificările bacteriilor intestinale și ale stării emoționale. În acest studiu, „consumatorii de cafea” au fost definiți ca persoane care consumă de obicei 3-5 căni de cafea pe zi, un nivel considerat sigur și moderat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
**Designul studiului dezvăluie modificări ale microbiomului**
La începutul experimentului, consumatorii de cafea au încetat să consume cafea timp de două săptămâni. În această perioadă, cercetătorii au continuat să colecteze probe biologice și să monitorizeze sănătatea mintală. Această pauză a dus la modificări clare ale metaboliților produși de microbii intestinali la consumatorii obișnuiți de cafea, diferențiindu-i de cei care nu consumă cafea. După faza de abstinență, cafeaua a fost reintrodusă treptat, fără ca participanții să știe dacă beau cafea cofeinizată sau decofeinizată. Jumătate au primit cafea decofeinizată, în timp ce ceilalți au consumat cafea obișnuită. Ambele grupuri au raportat îmbunătățiri ale stării de spirit, inclusiv niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate. Aceste rezultate sugerează că cafeaua poate îmbunătăți starea de spirit chiar și fără cofeină.
**Bacterii intestinale cheie legate de consumul de cafea**
Studiul a identificat, de asemenea, bacterii specifice care erau mai frecvente la consumatorii de cafea. Nivelurile de „Eggertella sp” și „Cryptobacterium curtum” au fost mai mari în rândul celor care consumau cafea în mod regulat. Se crede că acești microbi joacă roluri în procese precum producția de acid în sistemul digestiv și sinteza acidului biliar, care pot ajuta la protejarea împotriva bacteriilor și infecțiilor dăunătoare. Cercetătorii au observat, de asemenea, o creștere a „Firmicutes”, un grup de bacterii asociat anterior cu emoții pozitive la femei.
**Efectele cafelei decofeinizate vs. cofeină asupra funcției creierului**
În mod interesant, îmbunătățiri ale învățării și memoriei au fost observate doar la participanții care au băut cafea decofeinizată. Această constatare sugerează că alți compuși decât cofeina, cum ar fi polifenolii, pot fi responsabili pentru anumite beneficii cognitive. Pe de altă parte, cafeaua cofeinizată a prezentat avantaje distincte. Doar participanții care au consumat cofeină au prezentat o anxietate redusă, împreună cu o atenție și o vigilență mai bune. Cofeina a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai scăzut de inflamație.
**Oamenii de știință explică impactul mai larg al cafelei**
Autorul corespondent al studiului, profesorul John Cryan, investigator principal la APC Microbiome Ireland, University College Cork, a explicat: „Interesul publicului pentru sănătatea intestinului a crescut enorm. Relația dintre sănătatea digestivă și mentală este, de asemenea, din ce în ce mai bine înțeleasă, dar mecanismele din spatele efectelor cafelei asupra acestei axe intestin-creier au rămas neclare.
„Constatările noastre dezvăluie răspunsurile microbiomului și neurologice la cafea, precum și potențialele lor beneficii pe termen lung pentru un microbiom mai sănătos. Cafeaua poate modifica ceea ce fac microbii în mod colectiv și ce metaboliți folosesc. Pe măsură ce publicul continuă să se gândească la modificări ale dietei pentru echilibrul digestiv corect, cafeaua are potențialul de a fi valorificată și ca o intervenție suplimentară ca parte a unei diete sănătoase și echilibrate.”
El a adăugat: „Cafeaua este mai mult decât doar cofeină - este un factor alimentar complex care interacționează cu microbii noștri intestinali, cu metabolismul nostru și chiar cu bunăstarea noastră emoțională”, a spus profesorul Cryan. „Constatările noastre sugerează că cafeaua, fie cofeinizată, fie decofeinizată, poate influența sănătatea în moduri distincte, dar complementare.”