Ultimele date despre rezervele Japoniei au transformat dezbaterea din jurul yenului. Întrebarea nu mai este dacă Tokyo este dispus să intervină. A făcut-o deja. Acum, miza este să vedem de câte ori mai este dispusă să facă acest lucru.
Datele publicate vineri au arătat că rezervele valutare ale Japoniei au scăzut cu aproximativ 75 de miliarde de dolari în luna mai. Această scădere corespunde îndeaproape confirmării Ministerului Finanțelor că Japonia a cheltuit o sumă record de 11.73 trilioane de yeni, sau aproximativ 73.4 miliarde de dolari, intervenind pe piețele valutare până pe 28 mai. Cifrele sugerează puternic că Japonia și-a finanțat o mare parte din intervenție prin lichidarea unor titluri de valoare străine, inclusiv a titlurilor de stat americane.
Deși stocul de rezerve al țării, de 1.3 trilioane de dolari, rămâne enorm, cele mai recente date oferă cea mai clară dovadă de până acum că intervenția implică un cost financiar real. Piețele au acum un punct de referință pentru suma pe care Tokyo este pregătită să o cheltuiască pentru apărarea monedei. Acest prag este substanțial, dar nu a modificat fundamental tendința de bază. După o scurtă stabilizare, perechea USD/JPY presează din nou nivelul psihologic important de 160.
Oficialii japonezi continuă să semnaleze disponibilitatea de a acționa. Ministrul de Finanțe, Satsuki Katayama, a reiterat vineri că autoritățile vor răspunde „corespunzător în orice moment, când va fi necesar“ și își rezervă dreptul de a lua „acțiuni decisive“ împotriva volatilității excesive. Ea a subliniat, de asemenea, că Japonia menține o comunicare strânsă cu Statele Unite cu privire la evoluțiile cursului de schimb.
Aceste avertismente verbale au ajutat la încetinirea ritmului de creștere a dolarului, dar nu au schimbat focusul pieței asupra divergenței politice tot mai mari dintre Rezerva Federală și Banca Japoniei. Această divergență ar putea fi testată în curând de raportul privind statisticile privind piața muncii din SUA (non-farm payrolls). Un raport solid privind ocuparea forței de muncă, în special unul însoțit de o creștere mai rapidă a salariilor sau de o scădere a șomajului, ar putea consolida așteptările că Fed va rămâne concentrată pe riscurile inflaționiste, mai degrabă decât pe slăbiciunea pieței muncii. Un astfel de rezultat ar fi probabil să ducă la creșterea randamentelor titlurilor de trezorerie și a dolarului pe scară largă.
Dacă USD/JPY depășește din nou pragul de 160, factorii de decizie japonezi ar putea în curând să se confrunte cu aceeași decizie pe care au luat-o acum doar câteva săptămâni: să intervină din nou sau să tolereze o nouă depreciere a yenului.
Din punct de vedere tehnic, situația este fin echilibrată. Creșterea actuală de la 155.01 este încă privită ca fiind a doua etapă a modelului corectiv de la maximul de 160.71. Conform acestei interpretări, o nouă creștere ar trebui, în cele din urmă, să fie plafonată sub 160.71, urmată de o inversare. O spargere decisivă sub media mobilă exponențială pe 55 de zile (55 D EMA), în prezent în jur de 158.62, ar întări argumentul că a treia etapă descendentă a început deja și ar readuce în prim-plan nivelul de 155.01.
Cu toate acestea, riscurile nu sunt unilaterale. O spargere decisivă peste 160.71 ar invalida viziunea corectivă și ar sugera că trendul ascendent mai larg a fost reluat. O astfel de mișcare ar deschide calea către un nou maxim al anului 2024 la 161.94, cu o proiecție de 100% de la 152.25 la 160.71, calculată de la 155.01, ajungând la 163.47.