Oamenii de știință au rezolvat în sfârșit misterul straniei „orbi aurii” găsită la 3200 metri adâncime
Data: 27 aprilie 2026 Sursa: NOAA Sumar: O misterioasă „orb aurie” găsită la peste 3200 metri adâncime în Golful Alaska a lăsat oamenii de știință nedumeriți timp de peste doi ani, stârnind speculații intense cu privire la originile sale. După o investigație intensivă care a combinat expertiza în adâncurile marine, analiza microscopică și secvențierea avansată a ADN-ului, cercetătorii au rezolvat în sfârșit cazul. Obiectul straniu s-a dovedit a nu fi un ou, un burete sau ceva extraterestru, ci rămășițele de țesut ale unei anemone gigantice de adâncime.
POVESTE COMPLETĂ
Un obiect straniu cunoscut sub numele de „orb aurie” a nedumerit oamenii de știință și a captat atenția publicului după ce a fost colectat în timpul unei expediții NOAA din 2023. Peste doi ani mai târziu, cercetătorii au identificat în sfârșit ce este.
Masa aurie neobișnuită, descoperită la o adâncime de 3.250 de metri (peste 3 kilometri) în Golful Alaska, s-a dovedit a fi rămășițele de țesut mort dintr-o anemonă gigantică de adâncime numită Relicanthus daphneae. Mai exact, a fost o parte din baza anemonei, care ancorează animalul pe suprafețele stâncoase de pe fundul mării.
În timpul misiunilor NOAA Ocean Exploration la bordul navei NOAA Okeanos Explorer, întâlnirea cu organisme necunoscute nu este neobișnuită. În multe cazuri, oamenii de știință pot identifica rapid aceste descoperiri prin împărtășirea cunoștințelor și colaborare. Cu toate acestea, unele descoperiri rezistă răspunsurilor ușoare, iar „orbul auriu” a devenit unul dintre acele mistere rare, persistente.
Descoperire în Golful Alaska
În 2023, vehiculul operat de la distanță Deep Discoverer (lansat de la Okeanos Explorer) explora la peste 3 kilometri sub suprafață în Golful Alaska, când a observat ceva neobișnuit. Așezat pe o stâncă se afla un obiect rotunjit, auriu, cu o mică deschidere, diferit de orice văzuse echipa înainte.
Descoperirea a ridicat întrebări imediate. Ar putea fi o cutie de ouă, un burete sau ceva cu totul nou? Unii s-au întrebat chiar dacă o creatură a intrat sau a ieșit prin deschidere. Aspectul neobișnuit a stârnit curiozitate și speculații pe scară largă.
Pentru a investiga mai departe, echipa a colectat cu atenție obiectul folosind un eșantionator de aspirație și l-a trimis la Muzeul Național Smithsonian de Istorie Naturală (NMNH) pentru un studiu detaliat.
O Investigație Complexă Folosind ADN și Microscopie
Rezolvarea misterului „orbului auriu” a necesitat ani de analiză atentă. Spre deosebire de identificările mai simple, acest caz a necesitat abordări științifice multiple și expertiză specializată.
„Lucrăm cu sute de probe diferite și am suspectat că procesele noastre de rutină vor clarifica misterul”, explică Allen Collins, doctor în zoologie și director al Laboratorului Național de Sistematică al NOAA Fisheries, care este situat fizic în Muzeul Național Smithsonian de Istorie Naturală. „Dar acest lucru s-a transformat într-un caz special care a necesitat eforturi concentrate și expertiza mai multor persoane diferite. Acesta a fost un mister complex care a necesitat expertiză morfologică, genetică, de adâncime și bioinformatică pentru a fi rezolvat.”
Cercetătorii de la NOAA Fisheries și Smithsonian au folosit o abordare taxonomică integrativă, combinând examinarea fizică cu testarea genetică. Analizele timpurii au arătat că obiectul nu avea caracteristici tipice animalelor. În schimb, era format din straturi fibroase împachetate cu cnidocite (celule înțepătoare), indicând că aparținea probabil unui cnidar, grupul care include corali și anemone. Un studiu suplimentar efectuat de omul de știință Abigail Reft de la National Systematics Lab a identificat celulele ca fiind spirociste, care sunt unice pentru subgrupul Hexacorallia al cnidarilor.
Oamenii de știință au comparat, de asemenea, specimenul cu un obiect similar colectat în 2021 în timpul unei expediții la bordul navei de cercetare Falkor a Institutului Oceanului Schmidt, găsind structuri celulare potrivite.
Dovezile Genetice Confirmă Răspunsul
Încercările inițiale de barcoding ADN nu au oferit rezultate clare, probabil pentru că proba conținea material genetic de la alte organisme microscopice. Pentru a obține un răspuns mai definitiv, echipa a apelat la secvențierea întregului genom. Această analiză mai profundă a confirmat prezența ADN-ului animal și a relevat o potrivire genetică puternică cu anemona gigantică de adâncime Relicanthus daphneae. Secvențierea genomurilor mitocondriale de la ambele specimene a arătat că erau aproape identice cu un genom de referință cunoscut pentru această specie.
Ce a fost cu adevărat Orbul Auriu
Cu toate dovezile combinate, oamenii de știință au ajuns la concluzia că „orbul auriu” nu era un ou, un burete sau un organism necunoscut. Era o structură rămasă de la o anemonă de adâncime, mai exact baza care odată a atașat animalul de fundul mării. Deși această descoperire răspunde la întrebarea despre identitatea orbului, ea evidențiază, de asemenea, cât de multe rămân necunoscute despre viața din oceanul adânc.
Oceanul Adânc Încă Mai Deține Multe Mistere
„Atât de des în explorarea oceanelor adânci, găsim aceste mistere captivante, cum ar fi „orbul auriu”. Cu tehnici avansate precum secvențierea ADN, suntem capabili să rezolvăm din ce în ce mai multe dintre ele”, a spus CAPT William Mowitt, director interimar al NOAA Ocean Exploration. „De aceea continuăm să explorăm – pentru a debloca secretele adâncimilor și pentru a înțelege mai bine modul în care oceanul și resursele sale pot stimula creșterea economică, ne pot consolida securitatea națională și ne pot susține planeta.”
Chiar și cu acest mister rezolvat, oamenii de știință subliniază că marea adâncă continuă să fie unul dintre mediile cele mai puțin înțelese de pe Pământ, plin de descoperiri care încă așteaptă să fie făcute.

