Pensionarii au generat venituri de aproape 1,85 miliarde de lei pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) în perioada ianuarie – aprilie 2026. Această sumă provine din reținerea Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) din pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei lunar, pentru partea care excède acest nivel, ca urmare a intrării în vigoare a Legii 141 din 2025.
Conform unei analize economica.net asupra execuției FNUASS, aproape 25 de milioane de lei au fost, de asemenea, virați la ANAF și ulterior la FNUASS de către persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate. Această categorie include fie persoane cărora li s-a eliminat prin lege statutul de coasigurat, fie persoane fără venituri care aleg să se asigure, plătind acum prima tranșă a CASS odată cu depunerea declarației unice la Fisc.
**Ce este FNUASS și de ce este importantă execuția sa**
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România este finanțat predominant din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), fondul își obține veniturile din diverse surse: contribuții CASS reținute din salariile angajaților, virate la ANAF și apoi la FNUASS; CASS reținută din pensiile ce depășesc 3.000 de lei lunar; CASS datorată de anumite persoane cu venituri extrasalariale, achitată la ANAF prin declarație unică; taxa clawback plătită de producătorii de medicamente și subvenții guvernamentale.
Banii colectați în FNUASS sunt utilizați de CNAS, prin intermediul caselor județene de asigurări de sănătate, pentru a plăti furnizorii de servicii medicale – medici, spitale, farmacie – care au contracte cu casele de asigurări. De asemenea, fondul finanțează acoperirea majorărilor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, conform legii salarizării unice.
Economica.net, singura publicație din România care analizează lunar execuția FNUASS, subliniază impactul major al Legii 141/2025, considerată cea mai semnificativă schimbare în finanțarea sistemului de sănătate din ultimii 27 de ani.
**Venituri și discrepanțe în datele oficiale**
Analiza pe primele patru luni ale anului 2026 arată o colectare de 1,87 miliarde de lei din eliminarea excepției de la plata CASS, incluzând veniturile de la pensionari și de la cei care se asigură opțional. Suma de 1,85 miliarde de lei provine de la Casele de Pensii, iar 24,7 milioane de lei de la persoanele fizice asigurate opțional prin ANAF.
O problemă majoră semnalată de economica.net este persistența inadvertențelor între datele execuției bugetului FNUASS publicate de CNAS și cele de la Ministerul Finanțelor, chiar și la o săptămână după ce aceste discrepanțe au fost semnalate oficial. Această lipsă de claritate face imposibilă stabilirea exactă a ponderii veniturilor obținute de la pensionari și de la cei asigurați opțional în veniturile totale ale Fondului Sănătății.
Conform datelor CNAS, FNUASS ar înregistra un deficit de peste 26 de milioane de lei în primele patru luni din 2026. În schimb, datele Ministerului Finanțelor indică un excedent de 76 de milioane de lei pentru aceeași perioadă.
**Cheltuieli în creștere, dar cu date consistente**
La capitolul cheltuieli, indicatorii principali din execuția FNUASS prezintă consistență între raportările CNAS și MFP. Plățile totale efectuate din FNUASS în primele patru luni ale anului 2026 au însumat 28,4 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 4,4% față de aceeași perioadă a anului 2025.
Cheltuielile pentru produse farmaceutice, materiale sanitare și dispozitive medicale au depășit 10 miliarde de lei, cu un avans de aproape 5% față de anul precedent. Transferurile către spitalele publice pentru acoperirea majorărilor salariale au fost de 5,7 miliarde de lei, o sumă similară cu cea din 2025. De asemenea, serviciile medicale acordate în spitalele cu paturi au costat FNUASS aproape 5,7 miliarde de lei, cu o ușoară creștere de 1%. Serviciile medicale ambulatorii au înregistrat cea mai semnificativă creștere, ajungând la 4,6 miliarde de lei, cu un plus de aproape 16% față de anul precedent. Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială au scăzut cu 3%, ajungând la 1,63 miliarde de lei.