Compania Premier Energy, unul dintre performerii de pe BVB, se confruntă cu o situație financiară interesantă, având o creanță substanțială de 103 milioane de euro față de statul român, provenită din mecanismul de sprijin pentru energie. Până în prezent, compania a reușit să recupereze doar 3 milioane de euro din această sumă, estimând recuperarea integrală abia în cursul anului 2026.
Creanța provine din schema implementată pentru a compensa furnizorii de energie care au livrat electricitate și gaze la prețuri plafonate către clienții finali. Conform mecanismului, statul ar urma să ramburseze diferența dintre costul real de achiziție și prețurile reglementate aplicate consumatorilor. Această schemă, introdusă inițial în contextul crizei energetice din 2021-2022 și prelungită ulterior, a generat pentru Premier Energy o acumulare treptată de sume de primit, pe măsură ce prețurile din piața angro au depășit tarifele reglementate.
Premier Energy, care a înregistrat o apreciere remarcabilă a acțiunilor sale în 2026, cu o capitalizare bursieră de aproximativ 7 miliarde de lei, are "blocată" în conturile statului român o sumă care depășește de două ori EBITDA-ul său normalizat din primul trimestru al anului curent. Din cei 103 milioane de euro, doar 3 milioane au fost încasați până la data conferinței de prezentare a rezultatelor financiare din 2 mai.
Peter Stohr, CFO-ul companiei, a confirmat că suma de 103 milioane de euro era neschimbată la sfârșitul lunii martie și că, de atunci, doar 3 milioane au fost rambursate. „Sperăm să fie plătit în trimestrul trei și cel târziu în trimestrul patru din 2026”, a declarat Stohr, indicând un termen optimist pentru recuperarea completă.
La 31 martie 2026, datoria netă consolidată a Premier Energy era de 260 de milioane de euro. Aceasta include achiziția parcului eolian din Ungaria (158 MW), finalizată în ianuarie, precum și investițiile în infrastructura de distribuție și proiectele de energie regenerabilă.
Totuși, Stohr a subliniat că imaginea datoriei nete se modifică semnificativ dacă se ia în calcul recuperarea creanței: „Presupunând rambursarea integrală a sumei din schema de sprijin, datoria netă a grupului ar fi de 157 milioane de euro." Adăugând și vânzarea gazului din depozit (evaluat la circa 25 de milioane de euro), datoria netă ar coborî la 132 de milioane de euro, iar după excluderea datoriei aferente proiectelor în dezvoltare care nu generează încă venituri, la aproximativ 109 milioane de euro.
Prin prisma acestor ajustări, datoria netă ajustată pentru capitalul de lucru era, la finele trimestrului, de doar 33 de milioane de euro, echivalentul unui multiplu de 0,2 ori față de EBITDA pro-forma al ultimelor 12 luni. Stohr a explicat că bilanțul aparent tensionat este distorsionat de o creanță comercială certă față de stat, nu de un consum operațional real de lichidități.
Managementul evită să ofere o dată exactă pentru rambursare, recunoscând existența unor factori externi care pot decala încasarea. Stohr a menționat, totodată, că suma include și rambursări pentru gazul natural, pe lângă electricitate, ceea ce complică ușor tabloul, dat fiind că schema de sprijin pentru gaze a funcționat pe baze diferite față de cea pentru electricitate.
Relevanța creanței de 103 milioane de euro este sporită de angajamentele financiare importante pe care compania le are de onorat. Printre acestea se numără un împrumut verde de până la 100 de milioane de euro de la banca cehă ČSOB, destinat unor proiecte de baterii și alte active regenerabile, precum și achiziția Distribuție Energie Oltenia, evaluată la circa 750 de milioane de euro și finanțată integral prin datorie.
Cu toate acestea, cu cât creanța de 103 milioane de euro întârzie să fie încasată, cu atât pozițiile de lichiditate ale companiei rămân mai strânse. Stohr a recunoscut că există și o altă categorie de active, de peste 90 de milioane de euro, investite în proiecte de dezvoltare și rețele de distribuție care nu generează încă venituri sau nu sunt reflectate în baza de active reglementată (RAB).