Prețul aurului a continuat să scadă vineri, direcționându-se către o depreciere săptămânală, ca urmare a publicării unor date economice solide din Statele Unite. Aceste rezultate au alimentat speculațiile privind o posibilă creștere a ratelor dobânzilor de către Federal Reserve (Fed) la sfârșitul anului curent.
Conform datelor, până la ora 06:19 ET (10:19 GMT), aurul spot a înregistrat o scădere de 0,2%, ajungând la 4.465,54 dolari uncia, în timp ce contractele futures pe aur au pierdut 0,3%, tranzacționându-se la 4.492,72 dolari uncia.
Economia americană a creat semnificativ mai multe locuri de muncă decât anticipaseră analiștii în luna mai, iar rata șomajului a rămas la nivelul lunii precedente. Acest scenariu semnalează o reziliență a pieței muncii din SUA, în ciuda provocărilor cauzate de conflictul din Iran. Numărul locurilor de muncă nou create (nonfarm payrolls) a fost de 172.000 în luna mai, depășind cu mult prognozele pieței, care se situau la 85.000. Sectoare precum cel al agrementului și ospitalității, administrația locală și sănătatea au contribuit la această creștere, în timp ce activitățile financiare au înregistrat o scădere. Datele din aprilie au fost revizuite în sus, ajungând la 179.000 de la nivelul inițial de 115.000, iar cele din martie au crescut, de asemenea, la 214.000 de la 185.000 inițial. În total, pentru primele două luni, numărul locurilor de muncă nou create a fost cu 93.000 mai mare decât estimările anterioare, conform Biroului de Statistică al Muncii din Departamentul Muncii.
Rata șomajului în SUA a fost de 4,3%, egalând nivelul din aprilie și așteptările economiștilor. De asemenea, câștigurile salariale medii pe oră au înregistrat o creștere lunară de 0,3%, aliniată estimărilor și superioară ratei de 0,2% din aprilie.
Aceste date consolidate indică faptul că piața muncii din SUA a reușit, până în prezent, să reziste impactului conflictului din Iran, care durează de peste trei luni. De la începutul asaltului comun americano-israelian asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, prețurile petrolului au crescut, alimentând temerile privind o presiune inflaționistă care ar putea afecta activitatea economică generală. Ca urmare, s-au intensificat speculațiile că băncile centrale, inclusiv Federal Reserve, ar putea decide majorarea ratelor dobânzilor.
Analiștii de la Vital Knowledge au avertizat că datele privind locurile de muncă din vineri ar putea influența deciziile Fed într-o direcție mai restrictivă (hawkish), dar precizează că, având în vedere că rata șomajului și creșterea salariilor „nu au fost spectaculos de ridicate”, perspectivele politicii monetare „probabil nu se vor schimba dramatic”. În prezent, piețele anticipează că Fed va majora ratele dobânzilor cel puțin o dată până la sfârșitul anului 2026, conform instrumentului FedWatch al CME. Anterior, investitorii se așteptau ca banca centrală să mențină costurile de împrumut la nivelul actual pe restul anului, urmând ca o majorare să fie implementată la începutul anului 2027.
Un mediu cu rate ale dobânzilor mai ridicate ar putea avea un impact negativ asupra activelor care nu generează venituri, precum aurul. Deși considerat un refugiu sigur în perioade de instabilitate geopolitică, aurul a scăzut cu aproximativ 13% în ultimele trei luni, pe fondul conflictului. De asemenea, aprecierea dolarului american, susținută de convingerea că economia americană, un important exportator de energie, va fi protejată de creșterea prețurilor petrolului cauzată de conflictul din Iran, a diminuat atractivitatea aurului. Teoretic, un dolar mai puternic face ca metalele galbene să fie mai scumpe pentru cumpărătorii din străinătate.
Dezvoltările din Orientul Mijlociu continuă să atragă atenția. Milieul Hezbollah a respins un armistițiu între Israel și Liban, aruncând noi îndoieli asupra posibilității unui acord de pace iminent între SUA și Iran. Un astfel de acord ar putea duce la deblocarea Strâmtorii Ormuz, potențial calmând prețurile petrolului și reducând presiunea inflaționistă. Teheranul, aliat cu militanții Hezbollah, a făcut din încetarea luptelor în Liban o cerere cheie în negocierile de pace cu Washingtonul.
Statele Unite și Israelul au lansat un asalt comun asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, care s-a extins ulterior cuprinzând și alte zone din Orientul Mijlociu, inclusiv Libanul. Liderul Hezbollah, Naim Kassem, a descris acordul mediat de SUA între Israel și Liban ca fiind „absurd, umilitor și insultător”, adăugând că Israelul trebuie să se retragă complet din Liban înainte ca Hezbollah să-și înceteze atacurile. Kassem a argumentat că acordul Israel-Liban, pe care Departamentul de Stat al SUA l-a condiționat de încetarea atacurilor Hezbollah asupra forțelor israeliene și retragerea soldaților din zona disputată din sudul Libanului, este un „plan de anihilare a unei părți a poporului libanez și de subjugare a restului”, conform Wall Street Journal. Associated Press a relatat că anunțul Hezbollah a venit în timp ce atacurile israeliene au ucis cel puțin patru persoane. Trupele libaneze s-au deplasat în zonele din sudul Libanului care au fost scena unor lupte intense de luni de zile, joi, conform presei de stat.