Cash News Logo

Războiul din Orientul Mijlociu: Iranul Amenință Centrale Electrice

Știri Generale23 martie 2026, 11:58
Războiul din Orientul Mijlociu: Iranul Amenință Centrale Electrice

Războiul din Orientul Mijlociu a ajuns în a 24-a zi. Israelul avertizează că luptele vor continua săptămâni, iar Iranul amenință cu represalii asupra infrastructurii energetice.

Războiul din Orientul Mijlociu a împins prețul petrolului la aproape 120 de dolari pe baril, dublu față de începutul lui 2026, și a blocat aprovizionarea cu materii prime esențiale prin Strâmtoarea Ormuz. Industriile europene – deja slăbite de pandemie, războiul din Ucraina și tarifele americane – funcționează în regim de criză totală, potrivit unui reportaj Reuters. Gechem, firmă chimică germană fondată în 1861, a devenit simbolul crizei pe care război după război o aduce asupra industriei europene.

Acțiunile producătorilor chinezi de baterii au crescut cu peste 70 de miliarde de dolari de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, depășind performanța marilor companii petroliere. Acțiunile companiilor CATL, BYD și Sungrow, care produc baterii și sisteme de stocare a energiei, au evoluat mai bine decât cele ale marilor companii petroliere globale, precum Chevron, ExxonMobil și BP, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, notează Financial Times.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului japonez a confirmat, luni, că unul dintre cei doi cetățeni japonezi aflați în detenție în Iran s-a întors acasă. Confirmarea oficialului Minoru Kihara, vine la o zi după ce ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, a anunțat eliberarea japonezului. Într-o conferință de presă desfășurată, luni, purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Minoru Kihara, a confirmat că unul dintre cei doi deținuți în Iran s-a întors, duminică, în Japonia, dar și că starea sa de sănătate este bună.

Cotațiile petrolului au înregistrat fluctuații semnificative, după ce amenințările lansate atât de președintele american Donald Trump, cât și de oficialii regimului de la Teheran, au contrabalansat decizia Washingtonului de a relaxa sancțiunile impuse petrolului iranian aflat în tranzit. Petrolul Brent a crescut cu 65 de cenți, ajungând la 112.84 dolari pe baril, iar cotațiile West Texas Intermediate (WTI) au crescut la la 98.75 dolari pe baril, în creștere cu 84 de cenți. Ambele contracte înregistraseră anterior scăderi de peste un dolar în aceeași sesiune, notează Reuters.

Locuitorii Teheranului spun că au avut dureri de cap, iritare a ochilor și a pielii, dar și dificultăți ale respirației pe măsură ce bombardamentele Israelului au învăluit capitala Iranului cu poluanți.

Al treilea război din Golf se află acum în a patra săptămână. În fiecare zi în care atacurile iraniene asupra navelor mențin închisă Strâmtoarea Hormuz, aproximativ o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) rămâne blocată. În fiecare zi, așadar, traderii își actualizează estimările privind cantitatea de ofertă pierdută pentru acest an. Pe măsură ce aceste estimări cresc, cresc și prețurile energiei. Petrolul Brent, la 112 dolari pe baril, este cu 54% mai scump decât înainte de începerea ostilităților. Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 85%. Motivul pentru care nu sunt și mai mari este faptul că investitorii se așteaptă ca fluxurile să fie reluate curând .

Blocarea unor rute energetice esențiale din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii petroliere au readus în prim-plan riscul unei crize energetice globale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează că perturbările actuale ar putea deveni cele mai grave din ultimele decenii și a publicat o serie de recomandări pentru guverne, companii și populație, menite să reducă dependența de petrol și gaze în cazul unei eventuale raționalizări, transmite Il Post.

Șeful NATO și-a exprimat sprijinul pentru operațiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului și a transmis că statele membre ale alianței vor ajunge la un acord privind susținerea acestora. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul. „Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.

Președintele Ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că unitățile Ucrainene sunt pregătite să apere țările din Golful Persic de atacurile iraniene, dar și că Rusia este iritată că este nevoie de ajutorul Ucrainei în lume. „Deja muncim alături de statele din Golf, în fiecare zi, la nivel de echipă. Suntem în contact cu aceste țări pentru a asigura că experiența noastră, dar și sprijinul nostru acordat va evolua într-o cooperare și respect pe termen lung pentru Ucraina și războinicii ucraineni”, a declarat Zelenski.

Iranul va răspunde unui eventual atac asupra sectorului său energetic prin lovirea centralelor electrice din Israel, precum și a celor care alimentează cu energie bazele americane din țările din regiune, potrivit unui comunicat al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Declarația pare să retragă amenințările anterioare privind vizarea uzinelor de desalinizare din regiune, esențiale pentru furnizarea apei potabile în statele din Golf. „Președintele american, care minte, a susținut că Garda Revoluționară intenționează să atace uzinele de desalinizare a apei și să provoace dificultăți populației din țările din regiune”, se arată în comunicatul difuzat de presa de stat. Sâmbătă, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că centralele electrice ale Iranului vor fi vizate dacă Teheranul nu va „deschide complet” Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, în termen de 48 de ore. „Suntem hotărâți să răspundem oricărei amenințări la același nivel, pentru a asigura descurajarea … Dacă loviți electricitatea, lovim electricitatea”, a transmis Garda Revoluționară.

Cel puțin 1.400 de civili iranieni, inclusiv 214 copii, au fost uciși de la începutul războiului, potrivit unei organizații pentru drepturile omului. Organizația HRANA, cu sediul în SUA, a anunțat că a înregistrat 206 atacuri în ultimele 24 de ore, soldate cu cel puțin patru victime. Potrivit estimărilor grupului, cel puțin 15% dintre victimele din Iran sunt persoane sub 18 ani. HRANA a mai precizat că 1.407 civili au fost uciși, alături de 1.166 de militari, precum și 657 de persoane încadrate drept „neclasificate”, fie civili, fie militari.

Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că Israelul se așteaptă ca luptele cu Iranul și Hezbollah să continue „săptămâni”. Declarația este în linie cu mesajele anterioare ale autorităților israeliene, după ce ministrul Apărării a avertizat că loviturile ar putea fi intensificate. Israelul a menținut un ton ferm pe parcursul conflictului cu Iranul. Purtătorul de cuvânt a precizat că este în curs o analiză pentru a stabili de ce sistemele de apărare aeriană nu au reușit să intercepteze rachetele iraniene deasupra sudului Israelului, sâmbătă noaptea.

Șeful NATO, Mark Rutte, a vorbit mai duminică la CBS News. El a fost întrebat despre afirmațiile Israelului potrivit cărora Teheranul ar avea rachete capabile să lovească Parisul, Berlinul și Londra. Avertismentul a venit după un atac iranian asupra bazei militare britanico-americane de la Diego Garcia, vineri noaptea, care, deși nu a avut succes, a demonstrat că țara dispune de o rază de acțiune a rachetelor care nu fusese confirmată public până acum. „Nu putem confirma acest lucru [afirmațiile Israelului] în acest moment. Analizăm situația”, a declarat Rutte. Rutte a spus că, dacă informația se confirmă, aceasta ar reprezenta „o dovadă suplimentară” că acțiunile lui Donald Trump de a ataca Iranul „sunt cruciale” și a legat acest aspect de temerile privind programul nuclear al Iranului. Întrebat ce știe NATO despre raza rachetelor iraniene și dacă aceasta include capitale europene, Rutte a adăugat: „Ceea ce știm cu siguranță este că sunt foarte aproape de a avea această capacitate. În ceea ce privește acest caz… legat de baza din Marea Britanie, încă îl analizăm, dar dacă este adevărat, înseamnă că au deja această capacitate; dacă nu se confirmă, știm că sunt foarte aproape de a o avea”.