România a înregistrat la miezul zilei de azi cea mai mare producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice din istorie. Aproximativ o treime din producția națională venea din parcurile fotovoltaice. Raportat la consumul total al țării, proporția este și mai mare.
Mai mult de o treime din producția națională de energie electrică măsurată provenea la jumătatea zilei de azi din surse fotovoltaice, potrivit datelor Transelectrica. Astfel, la ora 11:39, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, se ridica la 2.048 MW.
Recordul anterior de producție de energie fotovoltaică dispecerizabilă a fost înregistrat în data de 16 iunie 2025, când, la ora 12:33, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, se ridica la 1.866 MW.
Așadar, în condițiile în care încă suntem în anotimpul rece, avem un record național în materie de producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice, și, în plus, a fost spart și pragul de 2.000 MW – producția instantanee a tuturor parcurilor fotovoltaice dispecerizabile.
La ora 11:30 azi, producția totală instantanee era de circa 6.300 MW, consumul din rețea era tot pe acolo (a fost un mic import), deci parcurile fotovoltaice, care au fost oricum prima sursă de generare vreme de câteva ore, au asigurat un sfert din producția națională. Dacă raportăm la tot consumul, solarul a contribuit și mai mai mult, pentru că avem și producția și autoconsumul prosumatorilor – niciun parametru nu este însă calculat real-time de Transelectrica. Iată aici graficul:
După o creștere fulminantă a instalărilor în ultimul an, capacitatea instalată în parcurile fotovoltaice dispecerizabile este de 3.300 MW, acestea fiind a doua sursă de energie a țării din punct de vedere al puterii instalate – nu al producției, din motive evidente. Iar la producția fotovoltaicelor dispecerizabile se adaugă și cea a prosumatorilor, care au și ei circa 3.400 MW.
România a avut cea mai mare creștere a fotovoltaicelor din Europa în 2025– plus 45% față de 2024, socotind parcurile și prosumatorii, potrivit Solar Power Europe, asociația industriei fotovoltaice din Europa. Prognoza pentru 2030 este că vom avea 24.000 MW instalați doar în solar.
Mâine, preț negativ, pentru prima dată în acest an
Scriam ieri că prețul energiei a coborât la zero în piața spot de la București pentru energia livrată azi, pentru prima dată în acest an. În textul de ieri scriam că „este posibil ca intervalele orare cu preț negativ să apară în acest an mai devreme decât în anii trecuți, iar primele vor fi probabil în week-end-urile următoare, pe fondul consumului mai scăzut și pe al autoconsumului prosumatorilor, dacă va fi vreme însorită”.
Ei bine, primele prețuri negative din 2026 apar chiar în acest week-end. Energia electrică tranzacționată azi pe piața de la București cu livrare mâine, 28 februarie, este la preț negativ vreme de trei ore, la miezul zilei (între orele 13 și 16,). Prețul nu a coborât foarte mult sub zero (avem minus 4 bani/kWh), dar nu trebuie să uităm de data din calendar.
Prognoza de la această oră pentru ziua de sâmbătă 28 februarie indică o producție solară medie orară a zilei de circa 518 MW – desigur toată concentrată în orele cu soare, corespunzătoare unui factor de capacitate de 17%, destul de bun pentru energia solară.