România și Europa se confruntă cu o dilemă energetică majoră: investiții masive în gaze naturale, pe fondul unei crize energetice persistente, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a politicii energetice a continentului.
Un raport recent publicat de organizația Beyond Fossil Fuels și citat de Euronews atrage atenția că Europa ar putea răspunde la actuala criză energetică prin măsuri care îi vor prelungi dependența de combustibilii fosili. România este menționată explicit ca unul dintre statele în care investițiile majore în gaze naturale ridică semne de întrebare privind direcția pe termen lung a politicii energetice.
Potrivit analizei, statele europene pregătesc aproape 60 de gigawați de noi capacități de producție a energiei pe bază de gaze naturale. Aceste proiecte ar putea consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz, menținând astfel dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili pentru decenii întregi. Raportul apare într-un context în care prețurile gazelor au crescut puternic, iar nivelul stocurilor europene era deja mai redus decât în anii precedenți.
Autorii avertizează că, deși populația și companiile continuă să suporte costuri ridicate la energie, investițiile în noi centrale pe gaz ar putea amplifica vulnerabilitatea la viitoarele șocuri de preț. "Noi suntem pregătiți să trecem iarna", declară Ion Sterian, șeful Transgaz, estimând o creștere a consumului de gaze cu până la un miliard de metri cubi în sezonul rece care vine.
România, un caz specific în analiză Documentul menționează România ca un stat în care implicarea autorităților în sectorul gazelor naturale influențează deciziile energetice. Sunt evidențiate proiecte precum Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, care se estimează că va dubla producția de gaze a țării după intrarea în exploatare. De asemenea, se amintește de centrala pe gaz de la Mintia, care ar urma să devină cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, raportul ridică întrebări privind rentabilitatea pe termen lung a unor astfel de investiții, în condițiile în care Europa își propune reducerea emisiilor și creșterea ponderii energiei regenerabile.
Gazul: între securitate energetică și risc economic Susținătorii noilor centrale pe gaz argumentează că acestea sunt necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic în perioadele în care producția din surse regenerabile fluctuează. Criticii consideră însă că investițiile masive în gaz pot deveni active costisitoare înainte de finalul duratei lor de viață economică, sugerând că soluții precum stocarea energiei în baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului ar putea oferi alternative mai ieftine și mai puțin dependente de importurile de combustibili fosili.
Europa caută o nouă direcție energetică Raportul solicită liderilor europeni să adopte o strategie clară de reducere a dependenței structurale de petrol și gaze, în paralel cu accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură electrică. Deși Comisia Europeană a propus măsuri pentru consolidarea securității energetice, autorii studiului consideră că acestea nu sunt suficiente pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.