Parlamentul European și statele membre au atins un acord important privind consolidarea regulilor de expulzare a migranților care nu dețin drept de ședere în Uniunea Europeană. Noile măsuri, conforme cu Reuters, permit transferul persoanelor vizate către centre speciale de returnare amplasate în țări terțe, marcând o direcție mai fermă în politica europeană de migrație.
Această decizie intervine pe fondul presiunilor exercitate de partidele de dreapta, chiar dacă numărul sosirilor ilegale a scăzut semnificativ anul trecut, atingând cel mai scăzut nivel din 2021. Legislativul mai necesită aprobarea formală a statelor membre și a Parlamentului European, propunerea inițială fiind prezentată de Comisia Europeană anul trecut. Bruxelles-ul susține că noile reguli vor fluidiza procedurile și vor oferi guvernelor instrumente suplimentare pentru expulzarea celor aflați ilegal pe teritoriul UE, respectând în același timp drepturile fundamentale.
**Critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului**
Organizațiile dedicate drepturilor migranților contestă însă evaluarea oficială. Silvia Carta, reprezentantă a Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente (PICUM), avertizează că noul regulament riscă să genereze un sistem de detenție și deportare excesiv de dur.
Statele membre semnalează dificultăți în a convinge solicitanții de azil respinși și persoanele care și-au depășit perioada legală de ședere să părăsească teritoriul Uniunii. Conform Comisiei Europene, doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc ordine de expulzare pleacă efectiv din UE.
**Centre de returnare în afara Uniunii Europene**
Noile reglementări permit statelor membre să înființeze așa-numitele „huburi de returnare” în afara granițelor UE. Aici ar putea fi transferate persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse sau care au primit ordin de părăsire a spațiului comunitar. Un aspect îngrijorător este posibilitatea ca migranții să fie trimiși în țări cu care nu au nicio legătură personală sau familială.
Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, consideră că noile reguli vor spori controlul Uniunii asupra intrărilor, șederilor și ieșirilor din spațiul comunitar. Până în prezent, statele membre nu au dezvăluit ce țări ar putea găzdui aceste centre.
**Detenții extinse și sancțiuni suplimentare**
Proiectul legislativ include extinderea perioadelor de detenție și introducerea de sancțiuni pentru lipsa de cooperare. Acestea pot include interdicții de intrare în UE, amenzi și chiar sancțiuni penale. Autoritățile vor avea posibilitatea de a confisca bunuri, de a reține minori, de a colecta date biometrice și de a efectua percheziții. Acordul permite, de asemenea, verificarea migranților și a unor „spații relevante”. Organizațiile pentru drepturile omului critică vaguitatea acestei formulări, care ar putea deschide ușa către percheziții domiciliare extinse.
**Temeri privind abuzuri**
Mai multe organizații neguvernamentale susțin că unele dintre aceste practici sunt deja în vigoare și s-au intensificat în ultimele luni. Se raportează o creștere a transferurilor și expulzărilor unor refugiați recunoscuți din Germania și alte state către Grecia și alte țări de la frontiera externă a Uniunii. Activștii indică cazuri în care autoritățile efectuează percheziții nocturne pentru a reține persoane și a le transfera către centre de detenție sau aeroporturi, fără a le permite întotdeauna să își recupereze bunurile.
Minos Mouzourakis, avocat și reprezentant al organizației Refugee Support Aegean din Grecia, avertizează că noile reguli ar putea încuraja practici periculoase și dăunătoare în Europa. Eurodeputata franceză Mélissa Camara a criticat legalizarea centrelor de returnare din afara UE, posibilitatea detenției minorilor și efectuarea de vizite la domiciliu, pe care le-a comparat cu practicile agenției americane ICE.
**State europene analizează soluții similare**
Anumite țări europene au început deja să exploreze mecanisme similare. Olanda, alături de Danemarca, Germania, Grecia și Austria, colaborează la crearea unor centre comune de returnare și tranzit. În paralel, discuțiile bilaterale cu Uganda privind un acord similar au fost suspendate. Guvernul olandez își dorește măsuri concrete până la sfârșitul acestui an, invocând o „criză a azilului”.